Imi urasc tatal si sora :@... NU stiu ce sa mai fac.
Nu am voie sa plec niciunde si nici sa invit pe cineva la mine. Trebuie sa fac doar ce spune el. Dar inainte sa se nasca sora mea nu era asa puteam sa fac ce vreau eu cand vreau eu.
Cand a aparut ea... totul s-a schimbat. Intr-o zis mi-am intrebat mama daca pot sa merg la o prietena si mi-a dat voie. cand sa plec sora mea de 8 ani a venit in fata mia si a zis sa nu plec niciunde ca nu mi-a dat voie nimeni. Apoi eu i-am zis ca m-a lasat mama si am vrut sa plec. dar ea a zis ca daca nu ma lasa tata nu merg niciunde. Si am vrut sa fug spunandu-i ca nu ea imi comanda mie si ea a inceput sa planga [ ma rog se prefacea ] si cand a auzit-o tata ca plange a venit a afara imedeat si o zis ca, ce se intampla nu am zis nimic si mama i-a zis ca sora mea nu ma lasa sa merg la Denisa [ prietena mea ] iar el a inceput sa strige,, Nu mergi nicaieri, du-te in camera ta si fa curat " eu : Dar am facut o data EL : mai fa o data ca nu iti cad mainile, si am plecat plangand.
Mda asta se intampla in fiecare zii. Am impresia ca tine mai mult la sora mea decat la mine si ca daca nu se nastea ea eu acum eram libera sa fac ce vreau.
Ce sa fac? Ajutati-ma. Nu mai vreau sa traiesc!

Fiind mai mica are nevoie de mai multă atenţie. Poate aşa îşi manifestă tatăl tău atenţia faţă de surioara ta.
Nu, nu spune că îi urăşti! Vorbeşte cu sora ta, şi spune-i ca eşti mai mare si trebuie şi tu să faci lucruri pe care le fac copiide varsta ta. Vorbeşte si cu tatăl tău şi zii că ai nevoie si tu să ieşi, nu să depinzi mereu de sora ta. Încetul cu încetul se vor reglementa lucrurile. Sa ai un frate sau o sora este un lucru minunat! Unii isi doresc asta si nu au parte.
Te iubeste si pe tine in egala masura, dar ea fiind mai mica are nevoie de mai multa atentie.
Bafta!
P.S. Cati ani ai?

Am incercat de multe ori sa discut cu el. Dar cand aduc vorba de iesit in oras sau sa invit pe cineva la mine nici nu se mai discuta. Da, stiu sora mea e mica si nu intelege. Si poate merita mai multa atentie dar tatal meu intrece masura. Ce vrea ea aia are. Dar cum ramane cu mine? Ce vreau eu de ce nu primesc niciodata? Am 15 ani.

Bună.
Mda, ai nevoie de o consiliere psihologică dacă vezi atât de negru în fața ochilor!
Pa, pa.

Vorbeste cu mama ta, poate ea reuseste sa remedieze situatia. Sau cu bunicii ( daca ai ). Intreaba-l tu de ce nu poti.
Acum nu stiu, poate ai gresit cu ceva in trecut si nu mai are incredere in tine sa te lase prin oras.

Eu nu am trecut prin asta, nu am sora sau un frate deci nu stiu cum e. Dar ma pun in locul tau, si crede-ma e urat ceea ce face tatal tau. Nu iti invinovati sora, ea este mica, mult prea mica ca sa poata intelege ca tu esti mai mare si vrei sa petreci timpul cu prietenii, sa iesi in oras si tot ce fac ceilalti adolescenti.Aici e de vina tatal tau.Ar trebui sa fie calm, sa stea si sa te asculte pentru ca si tu ai nevoie, indiferent ca ai 15 ani sau nu. Daca nici asa nu merge eu zic sa vorbesti deschis cu mama ta si sa-i spui tot ce ai pe suflet. Asa e cel mai bine.