Este adevărat ce spui: mulți părinți își aleg copii preferați; și aceasta este o greșeală nesăbuită, vitală.
Fără să ne fi vorbit tu despre preferință, ți-aș fi putut spune eu despre acest lucru inevitabil. Și ne dăm seama de această preferință din faptul că mama ta nu-și respectă propria familie -adica pe tine; ea a făcut un copil în afara familiei, și acest lucru reprezintă lipsă de respect, de educație față de familie. Ea a făcut un copil cu iubitul ei și nu cu soțul ei. Îți spun mai dinainte că relația lor nu va fi binecuvântată de Dumnezeu; se vor găsi certuri între ei doi. Și pe tine te va face responsabila pentru creșterea copilului ca și cum l-ai fi făcut tu și nu ea.
Deci ar fi fost ușor ca să existe doar preferințele. Dar va fi mai rău de atât.
Cunosc inimile unor astfel de oameni. Multe femei care au ajuns singure, părăsite de bărbații lor, ajung să-i calce în picioare pe cei dragi numai ca să nu mai fie singure.
Iubitul ei este și el o apă și-un pământ, pentru că a făcut un copil fără să-și asume responsabilitatea de a fi soț. Până și animalele din pădure luptă pentru a-și câștiga dreptul asupra femelelor; și își asumă responsabilitatea pentru întreaga turmă. Vei vedea în cursul timpului că vei fi disprețuită de amândoi.
Vei trece peste toate acestea numai dacă te vei gândi că noul născut este lipsit de vină. Să nu privești un copil ca un dușman. El va avea nevoie de simpatia ta; oferă-i-o necondiționat și vei fi răsplătită cu prietenia acestuia.
Poți spune mamei tale că înclinația ei spre a-și alege preferințele între viețuitoare este greșită. Și că dacă și Dumnezeu ar face la fel ca ea (mama ta a preacurvit pentru că tatăl copilului este iubit și nu soț), atunci ea nu ar fi preferată de Dumnezeu. Nici ea nu a fost cuminte înaintea lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu va locui în mijlocul unei familii în care Legea Sa este nesocotită, călcată în picioare (nu are legătură aici ateismul sau creștinismul). Scandal și certuri va fi soarta familiei care încalcă Legea lui Dumnezeu. Casa (familia) trebuie să fie un colț de rai; dar cei mai mulți oameni o transformă în iad.
Lucrurile pot fi îndreptate spre bine dacă oamenii nu vor persista in rău.
PS: mesajul acesta va fi șters de admini... Adevărurile dureroase ale lui Dumnezeu nu sunt acceptate de către majoritatea oamenilor.
Cunosc pe cineva care trece prin aceeasi situatie.
Habar nu ai cat de topit e baietasul (12) dupa surioara lui vitrega.
Da, e adevarat ca managementul defectiv al unei relatii poate strica toata armonia intre voi, dar tu esti mare, si ar trebui sa intelegi.
Cat despre zgomot, plansete, exista solutii.
Eu am dat examen dupa ce a iesit taica-meu la petrecareti, noaptea pe la 3.
Aveam bar langa noi, muzica la maxim.
Iar nota a fost peste 9, aveam si temperatura, caci aveam probleme cu gatul.
Nu inteleg chestia asta cu,, ar trebui sa înțelegi ca esti mai mare" wtf, nici un copil nu trebuie sa treaca prin asta. Din cauza asta mulți copii ajung sa aibă probleme de comportament sau probleme psihice! Cunosc persoane! Prietena mea e distrusă. Mereu trebuie sa ii spun ca e specială și chestii! NU E NORMAL! Ai făcut doi copii trebuie sa ai responsabilitate pentru amândoi la fel!
Nu ca s-ar fi schimbat ceva daca as fi fost eu tratat cu mai multa atentie, si eu gandesc exact la fel ca tine, nu trebuie facuta nici o diferenta intre copii, indiferent daca au acelasi tata sau nu.
Dar faptul ca fratele meu avea mai parte de mai multa atentie, a inrautatit putin lucrurile.
Am fost mereu inamici sa zic asa, pana viata ne-a indepartat fizic, moment in care am inceput sa tinem foarte mult unul la celalalt.
Nu te lua dupa cretinatati.
Vad ca unii se cred profeti, prevestesc certuri si transfer de responsabilitatii, vorbesc despre dreptul asupra femelelor si mai rau, se cred detinatorii Adevarurilor lui Dumnezeu.
Altii dimpotriva, iti vorbesc despre sora ta VITREGA si chiar despre probleme psihice. Nu accepta ca cineva sa va numeasca surori vitrege, chiar daca nu aveti acelasi tata, nu sunteti vitrege.
Sa ai o sora sau un frate e un lucru minunat, iar sa fii parinte al mai multor copii nu e nici pe departe o impartire a dragostei părintești ci dimpotrivă.
Relatia cu mama ta nu ar trebui sa se schimbe, copiii nu sunt pisici, semtimentul matern nu e acelasi cu cel fata de animalele de companie si chiar daca cea mica va primi mai multa atenție la inceput, nu poate fi o piedica intre voi.
Despre nopti nedormite, nu e cazul daca ai camera ta.
De asta spuneam: nu te indeparta, mai ales fata de sora ta, dar daca se poate, nici de mama.
Exista persoane care una spun, alta gandesc. Asa e maica-mea, de exemplu.
Razvratindu-te, vei cadea in capcana vietii.
Esti o fata inteligenta dupa cum se vede, decat sa le intorci spatele, mai bine ai invata sa gestionezi situatia intr-o asa natura, incat mama ta sa isi dea seama ca greseste.
Eu am folosit sarcasmul, si am fost destul de acid cu ea, ani de-a randul.
A functionat partial.
DAFUQ? Adica ai 15 ani si te doare capul ca maica-ta ar putea iubi pe ala mic mai mult ca pe tine? Ce ai vrea, sa te ia si pe tine in brate si sa iti dea tita? Ai 15 ani in puii mei, acusi esti legal gata de maritis, iar tu iti pui o astfel de problema? Geezus...
Ce gândire au unii. La vârsta asta orice te poate schimba într-un om cu probleme pe când vei fi mare.
Tu deja iti faci probleme anticipind problemele respective. In cazul asta, problemele exista daca tu le lasi. Nu ti se pare normal sa acorde mai multa atentie aluia mic? Ai vrea sa il trimita din luna a doua de viata la cumparaturi si la dus gunoiul, sau ce? Faptul ca ii va acorda mai multa atentie inseamna neaparat ca il va iubi mai mult? Cum cuantifici dragostea materna?
Aoleo. Bunica mea o reușit sa acorde atentie in mod egal la 8 COPII! Așa cum e și normal. Unii copii chiar suferă pentru alea doua luni cum zici tu. Nimic din ce era in trecut in relația cu primul copil nu trebuie sa se schimbe când apare de-al doilea
Hai sa nu punem raul inante!
ia spune tu nu ti-ai dorit o surioara?
E oarecum normal ca mama sa se ocupe mai mult de bebelus.
Insa nu cred ca nu iti va acorda atentie si tie.Mai ales ca bebele doarme mult in primele luni.
Poti discuta cu mama ta despre asta!
Respectul si dragostea nu dispar asa. Doar daca nu faci vreo tampenie mare. Dar nou nascutul va capta toata atentia mamei. Oricum deja esti destul de mare ca sa mai stai sub fusta mamei.
Daca nu o vei ajuta cu cresterea copilului, vei dormi ca si pana acum.
Nu, chiar nu mi-am dorit o surioara. Plus ca copilul acela e făcut cu iubitul mamei care se leagă din orice de mine, îmi spune ca sunt proasta
Atunci iti inteleg ingrijorarea.
dar surioara ta nu are nicio vina.Va trebui sa iubesti.
Mama ta stie ca iubitul ei se leaga de tine? a mai incercat si altceva?
Nu, da știe ca se leagă de mine și nu zice nimic. Nu ii chestia ca nu o să-mi acorde atentie. Dar o sa se schimbe relația mea după ce naște. Noi obișnuiam sa dansam și sa cântam. Nu știu dacă o sa mai putem face asta. Poate nici nu o sa mai aibă timp sa vina la festivitățile mele ( o tradiție pe care o făceam in fiecare an și pentru mine nu contează ca sunt mare, de obicei am emoții și cu mama lângă mine ma simt mult mai bine)
Obișnuiam sa ieșim in oraș, sa mergem sa vizitam lucruri. Nu mai facem asta de un an de zile și după ce se naște copilul nu o sa mai putem face deloc parca văd. Nu vreau sa se schimbe relația noastră după ce se va naște copilul, dar deja se schimba
Hello, mama ta n-are cum să iubească acel copil mai mult, orice părinte își iubește egal copiii. Poate o să pară că te iubește mai puțin pentru că cel mică necesită mai multă atenție din cauza vârstei, asta 1. și 2. poate fi obosită și stresată cu cel mic și atunci o să-și cam verse frustările în jur și de aia o să ți se pară că nu mai are răbdare sau chef de tine
o fi zis aia cu cuminte ca să te ambiționeze să nu faci prostii.
iar cu dormitu... depinde cât de departe e camera și pereții, cel mai probabil îl auzi dar cu timpul cred că te obișnuiești cât să nu te mai trezească din somn
Si bunica-mea a avut vreo 11 copii. Nu stiu cita atentie le-a acordat, dar in rest au ajuns destul de bine mai toti. Inclusiv unul fost primar vreo doua mandate in care chiar a facut treaba si dupa aia popa... Ideea e ca tu ca parinte sa ii mai si implici pe aia mai mari in activitatile cu astia nou-nascuti, nu sa faci sa para ca ei ar trebui sa isi vada de-ale lor si doar tu ai treaba cu ala mic si nu vrei sa fii deranjata - la mama ma refer in cazul asta.
Umm, copilul mai mare are viața lui. Spre exemplu eu ce fac toată ziua e sa învăț și sa mai stau cu prietenii mei. Nu e responsabilitatea mea sa am grija de sora mea. Mama a făcut copilul mama îl îngrijește. Normal ca dacă chiar are nevoie de ceva o voi ajuta
Plus ca eu scot câinii afara, îmi fac curat in camera, uneori prin casa
Buna. Iti dau un sfat, nu te mai gandi la asta. posibil ca o sa ti se para ca o iubeste mai mult pe ea fiindca ii acorda mai multa atenti. Gandeste logic. Ai 15 ani peste cativa ani poate te vei casatori. O sa ai nevasta poate si copii si nu te vei mai gandi atata ca pe cine iubeste mama mai mult. Nu conteaza fii focuseazate pe viitorul tau si pe viata ta.
Da, da, inteleg. Ai inteles gresit ce am vrut eu sa zic. Ma refeream la faptul ca mama ta si cu tine sa petreceti timp impreuna uneori si cu cel mic, ca sa nu para ca ii acorda atentie doar pruncului. Gen poate sa ii dea aluia mic o tzitza in timp ce discuta cu tine despre scoala, nu sa te ia cu "n-am timp, vorbim alta data" si alte faze de genul.
underyourrainbow întreabă: