Îi fac un compliment. Mă feresc de chestii prea generale și încerc să mă folosesc de situațional. De ceva ce poartă sau are la ea. De felul ei de a fi, cum o percep eu, ce simt atunci că mă atrage la ea dincolo de fizic. Îi spun că îmi place chestia aia anume. De acolo facem cunoștință și la o întâlnire ulterioară încerc să aflu cât mai multe despre ea. O ascult activ, încurajând-o cu întrebări și relatări din viața mea care sunt relevante raportat la subiectul dezbătut atunci. În rest nu știu, să petrecem timp împreună, să fim pur și simplu în același loc. Dacă nu sunt o persoană dizagreabilă ar trebui să fie ok. Dacă acceptă să îți vorbească și să se vadă cu tine înseamnă că te place. Totul e să nu o dai tu în bară de aici înainte. Tot ce spui și faci poate fi folosit împotriva ta. Mă feresc de chestii prea exuberante prin care să o ridic în slăvi fără vreun motiv concret. Caut să văd ce pasiuni are și ce chestii deosebite am putea face împreună. Nu poți să faci pe cineva să te îndrăgească. Totul e deja în tine. Din primele clipe știi dacă îți dorești sau nu o persoană lângă tine. Cumva intuitiv, datorită bagajului de informații și emoții trăite și înmagazinate de-a lungul timpului.
"Crezi" nu prea merge; trebuie să fii sigur! Cunosc cazuri care 5 ani au crezut si nu a iesit nimic! "O secunda avem nevoie pentru a ne îndrăgosti si o viata sa uitam persoana de care ne-am îndrăgostit!" Daca privirea ta întâlneste privirea ei intr-un infinit al iubirii; atunci e a ta pentru totdeauna! Mult noroc!
Nu fac nimic, cand am nevoie de una pun mana pe telefon si rezolv situatia. Cu dragostea se pierd bani si suferinta lasa la sfarsit