M-am certat azi cu mama și am plecat de acasă.
Știu ca o sa spuneți ca am vârsta și nu știu de ce mai stai acasă și bal bal dar eu plecam de mult dacă era după mine.Am niște bani,am un iubit ce și-a luat chirie la mine în oraș, avem niște bani puși deoparte dar cu mama nu pot vorbi despre asta.Ea ma face vagaboanta, ca fac numai prostii etc doar pentru ca nu fac cum vrea ea.
Azi spre exemplu nu aveam cum sa ii mut eu mobila, sa așeze în casa după renovare și nu puteam așează covorul cum voia ea pentru ca nu mergea asa și i-am spus ca nu am cum sa i le fac asa și a început balamucul.M-a făcut handicapata, proasta, idioata, m-a înjurat și m-a trimis în cancer și multe alte apelative pentru care dacă nu era o femeie în vârsta sau propria mea mama o adunau 5 doctori de pe pereți.Am problemele mele plus cu nervii și ea habar nu are dacă mi-e bine,dacă îs sănătoasa,dacă ma doare,cum ma descurc îmi scoate ochii doar pe o farfurie de mâncare ce ți-o da gratis un străin la cantina.Și sa nu înțelegeti greșit,nu stau pe banii ei sa îmi cumpere ea haine,sa îmi dea bani de sucuri nici măcar baie nu fac la ei acasă vin aici unde am luat chiria și fac dus și mănânc în fiecare săptămâna din banii mei. Cel putin jumătate din săptămâna atâta tot ca fac prezenta acasă ca sa stea ea liniștita dar nu mai pot în ritmul asta.
Îmi îmbârliga fratele și tatăl și bagă texte lacrimogene sa ii întoarcă împotriva mea, ca eu sunt aia rea și nesimțita, se preface ca ii pasa în fata tuturor când ea nu m-a suportat de când m-a făcut.Și azi când eram în plina cearta și ma îmbrăcam sa plec ma jignea și striga și când a venit vecina a lăsat tonul și a început sa vorbească frumos și sa ma alinte.Și pentru problemele ei de sănătate ma acuza pe mine mai pe ocolite ca vezi doamne de când m-a născut pe mine are probleme.
Dacă tot nu ma suporta de ce nu ma lasă în pace, de ce nu ma lasă sa plec și face scene?

Știu ca poate o sa primesc replici de genul "nu te tine ea fortat esti majora pleaca pur si simplu" dar nu e chiar asa.Nu pot sa ii fac probleme si iubitului meu sa il caute sau sa il faca de ras, sau sa ma urmareasca tata sa vada unde stau sa vina sa faca scandal pentru ca e o zona cu oameni linistiti si nu vreau sa ne scoata proprietarii afara.Plus telefoanele stresante pe care o sa le primesc si faptul ca mereu o sa imi bage bete in roate mereu.

Stiu ca poate suna aiurit si poate ai incercat deja asta. Încearcă să vorbești cu calm cu mama ta sau cu tatal tau daca ea nu intelege. Trebuie să își dea seama ca face o greșeală si o va remedia.

Am incercat da.Dar acum ii spun si e ok acum o apuca iar.
Nu face asta decat atunci cand o apuca pe ea sau nu face cineva cum vrea ea, in rest isi vede de ale ei.Cu tata am incercat sa vb ma aproba in anumite situaii dar pe chestii serioase nu se baga.Ea mereu ii baga in cap tampeni si il porneste impotriva mea.
Cand plec undeva de acasa tata o intreaba unde m-am dus si ea spune ca nu stie, iar dupa o ora doua incepe sa faca crize si sa ii bage la tata in cap ca cine sti ce fac si unde is si tata cand ma intorc normal ca se ia de mine.Ma sunat o data sa imi zica sa merg acasa sa e tata nervos si ca ce o sa imi faca etc, pe cand am ajuns acasa si l-am intrebat pe tata ca ce are cu mine a spus ca sunt nebuna ca el nici nu a spus de mine nimic.
Iar cand e tata nervos si se ia de mama (pe buna dreptate) ia repede vine la mine in camera sau ma suna daca sunt plecata si se plange la mine sau da vina pe mine.
Daca are bani de pus deoparte ii ascunde la mine, daca are nevoie de cumparaturi pe mine ma trimite, daca are nevoie sa isi faca curat pe mine ma pune, daca are de vorbit cu cineva cu mine vine sa vorbeasca dar pe mine in schimb nu ma intreaba o data daca sunt bine sau am nevoie de ceva.Crede ca eu sunt ca si in rai cu farfuria ei de mancare si ca oricum nu sunt buna de nimic.Si la munca am tot mers pe unde mi-a convenit sau nu doar sa nu ii aud gura si iti dai seama ca daca nu era de mine nu puteam face treaba aia si apoi tot la mine zbiera ca nu pot sa fac nimic si imi cautam iar doar sa taca.

Acel "om" nu merită numit "mamă", nici animal căci aș jigni animalele.

E bine ca ai plecat ca sa iti faci viata ta,traiul cu parintii devine dupa un timp de nesuportat,Stiu cum este f bine, dar eu nu am curaj sa plec, eu de fel sunt mai retras, chiar daca sunt baiat nu am curaj, ii apreciez pe cei care fac asa si merg pe cont propriu.Nu iti face griji cu timpul o sa te intelegi cu ei, stiu din experienta cu sora mea care tot cu cearta a plecat si acum este mai laudata ca mine, deci nu iti face griji, stii vorba dupa ploaie vine soare.

Am incercat si a zis catre mine ca ce o sa fac,o sa ma duc sa ma spanzur? Si cand i-am spus ca ma mut si gata a inceput sa spuna ca o fac de rusine,ca umblu vagaboanta,ca vorbeste ea cu tata si cu fratele meu si imi baga ei mintile in cap ca fac numai tampeni si ca sunt nesimtita. Oricum are o impresie foarte gresita despre mine.
Cand merg la munca pfff de ce ma duc acolo ca nu e de mine,cand nu merg "asa stai si nu face nimic! Nu te plictisesti",daca nu ies din casa "stai inchisa nu iesi intre oameni ca ii fi muta", daca ies "da unde stai, unde umbli".
Am mai avut o relatie in trecut cu un baiat si am fost plecata de acasa la el cativa ani, acolo am stat nu m-a tinut si crescut ea si si atunci ii lua apararea aluia, pe el il bibilea si ii zicea ca e copilul ei si pe mine ma jignea.Iar de cand am venit acasa in afara de faptul ca ma vede ca pe ultimul rahat nu face.
De prietenul meu actual nu stie pentru ca e clar ca nu o sa ii convina si mi-a si zis dinainte sa vreau eu sa ii spun ceva.A fost ceva de genul "nu ma faci tu de rusine sa umbli cu nu stiu cine, nu ai fost capabila sa ti cealalta relatie du-te la munca si stai acasa" si atunci cum sa ii mai spun de el.Iar cand merg la el si stau nah cateva zile la rand (nu noaptea ca nu am voie sa ies noaptea din casa) spune ca ma prostituez pe nu stiu unde.

Am scris pentru HugeHulk mai mult despre situatie.
Si prietenul meu a spus la fel, si chiar eu l-am oprit sa nu mearga sa aiba o discutie cu ea, ca nu ii convine nici lui sa ma jigneaca asa.A spus mereu ca nu vrea sa ma indeparteze de familia mea, dar nici sa ma faca ei pe mine cocina de porci.

Asta este ideea ca nu stiu cum sa fac sa raman plecata.Ca imediat imi va da telefoane si va face tam tam, il va chema pe fratele meu la noi sa ma sune sau vina dupa mine, ii va baga tampenii in cap tatei si gata scandalul.Iar eu numai pe prietenul meu il am si nu as vrea sa ii fac si lui necazuri.

Da, mai bine sa rupi atunci orice relatie cu ea si gata. Orice vei face oricum nu va fi ok. Incearca sa vorbesti cu tatal si cu fratele tau mai bine, sa le explici situatia, cu ea e clar ca nu rezolvi nimic.

Ai o decizie grea de luat, pe care doar tu poți să o judeci și să o iei. Ești majoră, pari destul de matură. Dacă crezi că te poți întreține singură și ai unde să stai (ceea ce ai zis că ai), mai bine pleci. Îți faci rău singură stând acasă.

Daca nu esti majora nu este indicat sa pleci inainte sa finalizezi studiile, ai grija ce hotarari iei.plecatul de acasa este valabil cand te descurci de una singura,nu te increde ca te ajuta iubitul prea mult, mai bine mai rabzi un pic pana termini scoala, asta in caz ca mai studii., daca esti majora nu au ce sa mai faca, cu forta nu te mai pot lua.

Cere ajutor politiei in cazul in care se prezinta acolo. Nu le vor face nimic parintilor tai. O amenda ar fi totusi bune sa isi ia pentru deranjarea ordinii/linistei publice. Sunt niste necioploti. Ai facut bine ca ai plecat. Sa nu iti para rau mai ales daca nu depinzi de ei.

Îi spui tot ce simți! Si eu i-am avertizat pe parintii mei ca am sa plec daca nu ma lasa in pace, la mine e mai rau pentru ca fac amandoi la fel.Ma jignesc o gramada, imi zic chiar ca am stricat familia.Simplu,le-am facut un roman in mesaje pentru ca nu ii mai puteam privi in ochi, pentru a afla tot ce simt eu.E adevarat ca ei cu siguranta nu s-au schimbat, insa cu mine nu s-au mai comportat chiar asa.Si capul sus! Cand le zici asta nu trebuie sa fii nici foarte afectuoasa pentru ca mai mult vor continua.Incearca sa fii mai matură. Oricum, nu va dura mult deloc.O mama indiferent de situatie nu renunta la copilul ei.Eu zic sa o lasi pe ea sa te caute, daca chiar te iubeste.In 5-6 zile daca nu ii zici nimic cu siguranta te va suna.Eu asa as face, ca sa vad daca chiar ii pasa.Mai las-o si pe ea sa faca primul pas!

Vorbeste si cu tatal si fratele tau si explica-le. Cred ca e ok sa te muti cu iubitul tau daca ai varsta necesara.
Explica-le ca te muti si ca sunteti intr-o relatie daca vor sa il cunoasca etc dar ca e timpul sa iti construiesti viata ta.

Am 24 de ani iar iubitul meu 28 deci avem varsta necesara.
Crede-ma ca nici eu nu stiu de ce imi pasa atat de tare de parerea lor.Mereu am vrut sa incerc sa fiu pe cat pot eu de ok si sa nu ii supar si mereu m-am simtit vinovata daca i-am suparat s-au nu am facut cum au vrut ei, chiar daca nu mi-au oferit cea mai ok viata.
Pana si cu fostul am prelungit relatia sa zic asa cativa ani doar sa nu ii supar.

Am plecat si intrebam aici cum sa fac sa si raman.
E cam greu de inceput pana ma pun pe picioare e adevarat dar daca ei nu o sa priceapa o sa imi fie si mai greu.Nu voiam sa fac mare valva cu politie si scandal sa imi faca probleme cu proprietarii.

Daca nu ajung pana seara acasa ma suna ea si mai pune inca restul familiei (tata, frate, cumnata) sa ma sune sa ma cheme acasa.Imi face o criza de nervi si ma acuza ca din cauza mea se simte rau ca o fac de rusine si asa o sa continue balciu.

Oricat ne iubim parintii trebuie sa ne vedem si de viata noastra. Esti tanara, ar trebui sa fie langa tine. Prezinta-le parintilor pe iubitul tau, presupun ca el stie despre ce este vorba.

Esti majora?

Spune-i ca esti insarcinata. La asa mama nu cred ca te vrea acasa cu un copil de crescut. Zi ca ai o sarcina delicata si ai nevoie de multa liniste si sa fi lasata in pace.

Sau daca stii ca are vreo problema de sanatate nu ii da o asemenea veste neadevarata, la sarcina ma refer. Sa nu aibe vreun soc puternic. Ce sa zic..nu stiu. E greu cand nu te inteleg parintii. Pur si simplu le spui ca vrei sa fi independenta si gata. Nu pot veni sa te ia cu forta. Nu esti minora.

Pune piciorul in prag! Spune-i ca daca si acum tot tu esti vinovata si are de gand sa te certe, nu ai sa vii.Si punct.Stiu,este greu si pentru tine.Dar e nevoie de o schimbare!

Da am 24 de ani.

Da stie si el situatia.

Nu stiu motivul mamei tale exact de ce face asta da mi-as da cu presupusa dar ce as zice nu ba suna bine pentru tine unu exemple ar fi ca a suferit mult ca din cauza ta ea are probleme dar nu e vina ta ca ea a rămas gravidă. Si ca ar avea mai multe pretenții de la tine sau dai mai mult ajutor sa fii mai mult langa ea. Cred ca e frustrată si pe tine îsi varsă nervi bine ar fi sa găsesti sa stai cu niste fete ca dacă mergi direct la el vei avea probleme in felul în care se poartă mama ta. Poate lipsind de acasă îsi va sa seama cat de importată esti. Si cat de multe faci. Dar nu recomand să fugi ci sa le spui.

Mama abuziva, nu se va schimba, simplu. Ori ca tine ori ca ea. Daca vrei sa stai si sa inghiti in continuare, stai si inghite, daca nu, te muti la prietenul tau si ai incheiat povestea. Block la numerele de telefon si gata. Nu are cum sa te "urmareasca", asta e o scuza, atat. Singura problema nu este o solutie, ci daca vrei tu sa o pui in aplicare. Pana aici ai dat de inteles ca nu vrei si iti place situatia asa. Daca erai ferm convinsa ca asa nu se mai poate, erai plecata de mult. Mai departe... Cum adica ti-e frica sa-l prezinti pe prietenul tau? Are vreo problema? Ti-e rusine cu el? Daca da, problema e la tine, de ce te-ai incurcat cu el? Din plictiseala? Ca nu gaseai ceva mai bun la moment? Daca esti 100% convinsa ca el e "ala" si vrei sa mergi inainte cu el, apoi du-o la capat si ai terminat povestea. Nu-i convine lu' mamica, pa! Traieste ea cu el sau tu? Tu suferi de sindromul Stockholm cu maica-ta, asta-i problema ta. Mai aveai o intrebare tu ca nu poti dormi noptile de stress si tot asa. Nu era vorba de stress, dar ai mentionat ca ai si nopti nedormite de stress. De asta e, ca stai in viata de zi cu zi intr-o rutina de kkat, ca stai cu probleme nerezolvate si astepti sa pice ceva din cer. Maica-ta isi bate joc de tine, taica-tu e sub papucul ei, frate-tu, e un maimutoi usor influentabil, de munca nu ai, "dai cu ziua" pe unde-apuci, cu prietenul ala al tau probabil stai de nevoie, nu de alta dar deja ziceai ca si cu ala dinainte ai stat tot asa agatata aiurea-n tramvai, si viata sta pe loc. Bravo! Aplauze! Nu stii ce vrei, nu rezolvi nimic si in consecinta nu te simti nici om, te duci cu vantul in ce directie bate mai tare. Tine-o tot asa ca ai sa ajungi la depresie si atacuri de panica si mai tarziu cel mai probabil la dementa. App, ai inceput sa ai probleme cu memoria pe termen scurt? Daca da, mai tine-o tu tot asa intr-o gluma, ca si viata glumeste cu tine. Ai 24 de ani, perfect, mai tine-o inca odata pe-atat si deja pa pa viata. Adica nu zic acum ca n-ai sa sari 48 - 50 de ani, dar nu stiu ce fel de om ai sa mai ajungi sa fii la varsta aia in asa ritm. Pastile, probleme psihice, lipsa bani, lipsa viata, poate si-un copil doia asa din greseala, cine stie ce "surprize" iti mai rezerva viitorul. In ritmul asta, cu asa atitudine cam pe-acolo ai sa te incadrezi. Vezi ca "azi" e trecutul pentru "maine". Si "anul asta" e trecutul pentru "anul viitor". Deci: Ce nu faci azi maine va fi "ce n-am facut ieri", ce nu faci anul asta, anul viitor va fi "ce n-am facut anul trecut". Si problema continua la fel si cu decada si cu viata. Azi te intrebi "ce-am facut ieri?", anul viitor, "ce-am facut anul trecut?", peste 10 ani, "ce-am facut vreo 10 ani de zile?". Si tot asa mai departe. Acum ia gandeste-te tu putin, ce-ai facut ieri, ce-ai facut anul trecut, ce-ai facut de zece ani incoace? In baza raspunsurilor tale, adica in baza realitatilor faptelor, a deciziilor tale din trecut, crezi ca daca vei cintinua in acest ritm vei ajunge departe, sau mai rau? Deci, intrebarea e: Vrei schimbare? Da? Atunci solutii ai. Nu? Se vede. Tine-o tot asa. Eu in locul tau m-as uita bine bine de tot in trecutul meu si la deciziile si ritmul pe care l-am avut si as lua bine in considerare sa fac schimbari. Poti incepe prin a nu mai plange ca "ce-o sa se faca mama fara mine", sau "ca ma urmareste tata si ma freaca cu telefoanele la cap" si sa pui frumusel si sa pleci cu totul de acasa, ca tot ai zis ca ai la cine si sa-ti vezi de viata ta. Degeaba freci forumurile pe intenet ca "ma doare capul", "ma doare burta", "ma urmareste tata", si alte minuni de astea ca nu rezolvi nimic asa. Ori stii ce vrei, ori nu stii. Rupe cercul vicios. Nu o sa-l rupa nimeni pentru tine. Esti majora, esti vaccinata, ai o cutiuta pe umeri si o gaura in $$$ ca toata lumea, unde-i problema deci? Aaa, da, problema e la tine. Problema e ca nu stii ce vrei si nu vrei sa schimbi nimic. Astepti probabil mura-n gura. Nu-ti place viata, agata-te de oportunitati. Dar, ma rog, ce sa spun de una care sta cu fostul' pentru cativa ani, din inertie, ca sa n-o supere pe mamica. Trezirea fetita! Ia-ti viata-n maini ca nu mai ai 12 ani. Nici 18, limita "legala" de incompetenta, ai spus mai sus ca ai 24! 24 de ani. Si stai inca sub fusta lu' mamica. Mamica aia care te tine prizoniera. De fapt nu, nu ea te tine prizoniera, acum TU singura te tii prizoniera in celula ei psihologica. Si TU esti SINGURA care te va putea scoate de acolo. Nici taticu', ala care-i o mamaliga, nici fratele, care face ce-i dicteaza dictafonul si aparent nici prietenul ala al tau care n-are nici tupeu sa se prezinte in familie sau sa aiba un cuvant de spus. Si nu ma lua cu "nu l-am lasat eu ca sa nu iasa urat", vinde la gradinita castraveti de astia. Omu' e o mamaliga si latra ca un caine cand e legat in lesa. Asa fac aia, latra de zici ca rup lantu' si daca vai, Doamne fereste, chiar s-a rupt lantul, atunci s-au si blocat. Ca banda la casetofon cand s-a rupt. Sunteti de vreo 3 ani de zile impreuna da? Pai in 3 ani ar cam fi fost cazul. Daca nu, inseamna ca e o problema grava intre voi. Pai in 3 ani trece si dragostea aia dupa cum e in definitie, aia care zice ca tine intre 6 luni si 2 - 3 ani. Pai tu cu asta acum practic stai din obisnuinta, probabil sa ai unde sa te duci de gura lu maica-ta. Altfel, de mult erai mutata. Tu esti genul de persoana care sta cu pansamentul la rana, dar nu trateaza boala, sta in noroi si asteapta sa se duca puroiul. Aaa, mai e si lipsa de bani? Pai la munculita fetita, dar nu la cai verzi pe pereti si cu scarba, cauta de munca ceva stabil in primul rand. Ai 24 de ani, ai un liceu probabil, ca de facultate imi dau seama ca nu esti tu si la munca, gata, esti pe barba ta. Nu o mai tine pe maica-ta de plasa de salvare, vezi ca te cam incurca. Aaa, nu se poate, n-ai unde? Iti iei asa zisul tau prieten si plecati din tara. Puneti bani de-oparte si daca ati prins ocazia, du-du, bye-bye! Oricum, fie vorba intre noi, tu pana una alta inca mai stai agatata de fustita lu' mamica. Degeaba zici tu ca ai bani si ca te intretii si ca esti independenta si ca nu conteaza bolul ala de mancare de la mamica, ala pe care ti-l da si un strain la cantina, (apropo, vezi ca in realitate, de la un strain nu ai sa vezi nici fundul de la farfurie) cand tu faci ping-pong intre ea si prietenul tau si probabil n-ai avea nici o sansa altfel fara amandoi, ca de asta stai "de fusta lu' mica-ta" si de asta stai agatata de "prietenul tau. Daca erai intr-adevar independenta, apoi stiai ce vrei cu viata ta, faceai ceva in consecinta. Tu acum nu faci nimic decat sa-ti plangi in pumni de fapt cu audienta, atat. Tu, de fapt, NU cauti o solutie. Tu cauti doar atentie, te plictisesti, esti frustrata si vrei sa plangi cu audienta. Exact ca tancii aia care de-abia au scapat de suzeta din gura. Nu-ti iese nimic asa. Si eu acum, ca probabil si multi altii, ti-am "raspuns" aici fix degeaba. TU, maine, vei face exact la fel ca azi. Si exact la fel ca ieri. Si exact la fel cum stii tu mai bine sa faci de-o viata. TU, de fapt, nu esti in controlul actiunilor tale, tu traiesti intr-o iluzie, traiesti practic "din inertie". Si astepti sa-ti rezolve cineva problemele. Nu ti le va rezolva nimieni.

Pleaca, si o sa se poarte mai bine. Ce e aia ca o sa ii faca scandal iubitului? Poate vrea amenda pentru scandal, de la 3000 de lei in sus, sau dosar penal. Doamna are o boala psihica, nu ai ce ii face; pleaaca, si familia va fi nevoita sa se adapteze noii situatii.

Daca-ti vin acasa si-ti fac scandal, chemi politia si faci plangere pentru hartuire.

Intra in casa si spune " Mama noi ar trebui sa ne intelegem nu sa ma injuri sunt fica ta nu ar trebui sa te comporti asa cu mine " Daca chiar e convingeo sa mergeti la un psiholog!

Nu ştiu de ce te-ai precipitat aşa că am scris eu aici. Ce ţi se pare atât de greşit să cer părerea unor persoane, sau chiar să vorbesc cu cineva într-o situaţie similară? Nu asta îţi propune şi un psiholog? Să vorbeşti cu cineva, să te descarci, să afli păreri, să vezi dacă greşeala e la tine? Că vorba aia când mai mulţi îţi spun să te duci să te culci te duci.
Nu îmi şti viaţă şi traiul decât din ce am scris aici iar tu crezi că este de ajuns încât să tragi linie şi să mă judeci. Nu am umblat din floare în floare şi după profit, asta este a doua mea relaţie serioasă şi nici unul dintre parteneri nu au dat pe dinafară cu bani cum nici ai mei nu sunt străluciţi la capitolul ăsta.
DA, poate că am un blocaj la nivelul psihicului ce nu îmi permite să îmi "rănesc" mamă, sau poate am cum ai spus sindromul Stockholm faţă de mama mea, dar un blocaj psihic nu se judecă ci se tratează cu un sfat, o vorbă bună, terapie iar eu am început prin a cere sfaturi.
Sunt conştientă că dacă stau în situaţia asta şi nu fac ceva o să am probleme mai grave ca de asta am şi încercat să vorbesc şi cu ei şi cu străini că până la urmă să reglementez situaţie, să văd la cine e problema. Iar în legătură cu locul de muncă am muncit în domenii în care nu mi-a plăcut doar să nu spună că nu fac nimic, dar nu vreau toată viaţa să merg într-un loc pe care nu îl suport şi în care nu mă pricep şi nu îmi place doar ca să am ceva de muncă, iar asta cred că este problema mea. Atâta timp cât nu mă ţi tu şi nu iau ajutor de şomaj sau ajutor social, adică nu îţi iau ţie bani din buzunar nu cred că este problema ta asta. Am spus că mă descurc, am muncit şi nu fac bani necinstiţi şi nici nu aştept ziua de mâine şi în fond şi dacă aş face-o nu ştiu de ce te precipiţi tu că nu o fac pe spatele tău.
Cât despre familia mea, da poate sunt mămăligi, isterici nu te contrazic, dar pe prietenul meu nu ai de ce să îl învinovăţeşti că nu să dus la ei să îi ia de gât în condiţiile în care eu am spus nu. Într-o relaţie partenerii se respectă şi îşi accepta deciziile unul altuia.
Şi da, dacă nu mă gândeam la viitor şi la ce o să fac nu ceream o părere de la nişte persoane străine despre ce mi se întâmplă, fix asta e chestia că vreau să mă asigur că eu sunt ok, sau care este vina mea din perspectiva societăţii ca să ştiu cum să îndrept.

Dacă tot ce ți-am scris eu tu ai luat-o ca pe un atac la persoană ai greșit, problema încă e la tine. Eu ce ți-am scris ți-am scris doar ce am văzut la tine și ți-am dat sfaturi, soluții și apeluri de trezire. Crezi că am ceva cu tine personal? Crede-mă că nu mă deranjează de fapt pe mine cu nimic ce faci tu cu viața ta, chiar de loc. Cred că era și mai simplu pentru mine nici să-mi bat capul să spun ce am văzut aici în postul tău. Deci dacă tu din tot ce ai citit doar ai găsit cuvintele pe care să le iei ca pe un afront personal în loc să "citești" de fapt "mesajul", asta e doar problema ta și ăsta e modul tău de a funcționa. În baza asta nici nu e de mirare că ai ajuns în situația în care ai ajuns. Ce reply mi-ai dat, exact a întărit ceea ce deja am văzut la tine. Și anume că te complaci în situația în care ești și nu vei face nimic să ieși din ea. Tu încă mai cauți scuze. Că mama x, că prietenu' y, că tata z, că eu w și tot așa mai departe până la "n" motive și scuze doar să rămâi în starea în care te afli și să nu schimbi nimic de fapt la tine. Nu te interesează de fapt pe tine soluția, ci "sfaturi" pe care cică să le iei tu în considerare. Nici pe departe. Tu în continuare cauți argumente. Nu știu exact ce vrei de fapt și nici de ce mai aștepți orice răspuns. De fapt și de drept nu are nimeni nici o datorie la tine cu nici măcar un sfat pe care oricum îl iei în râs, adică practic îl iei la mișto pe cel care își consumă din timpul personal să îți răspundă ție, prințesa... Nu, nu ești ok, ești departe de ok, dacă nu vrei să schimbi nimic. Ți-am scris în primul post ce. Aparent nu ai observat. Atunci stai așa și mori de cap și de inimă, la ce mai ceri sfaturi? Nu vrei tu să "îndrepți" nimic de fapt. În afară de toate astea, mai învață puțin și limba Română... văd că ești puțin certată cu ea. Asta dă dovadă de cât de superficială și comodă ești.