Mai e cineva treaz? E normal ca seara de seara sa imi aduc aminte de tot ce mi-a facut mama mea din ultimii 7 ani si sa o urasc mai mult?

Depinde de ce a facut si de ce te simti nedreptatit.

Ce tio facut? Imi pare rau sa aud asta, tocmai de la cine trebuia sa te iubeasca cel mai mult pe lumea asta.

Pai imi lua lucrurile perasonale care erau cumparate de sot sau soacra si i le dadea soramii mai mari care era casatorita ma barfea zi de zi cu soramea atat pe mine cat si sotul mi-a luat cadourile de la cununia mea si mi lea folosit pe toate multe din ele au ajuns si pe la soramea plus de asta in ultimi 8 ani de cand s-a maritat sora mea o ajuta financiar dar si cu alte treburi adica cumparaturi facute. ii are grija de fata. ii face curatenie din cand in cand.ia cumparat apartament i la mobilat i-a dat masina noua de 16 mii de euro iar mie mi-a facut cununia care a costato 37 de milioane dar mi-a luat toate darurile care le.am strans

Si pe mine m-a durut mai ales cand am vazut pe aici cate mame isi ingrijesc copii intr-un fel pe care nu l.am vazut niciodata la mama mea

Well da e normal in contextul asta.

Ma bucur credeam ca am luat.o razna

Trebuia doar sa iei atutudine. Asta este proba ta.
Te-ai lasat calcata in picioare ca sa ai de ce sa te lamentezi.
Sa speram ca ai invatat ceva din asta.

În ce privește căsătoria, Dumnezeu spune că omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa. Deci la căsătorie trebuie să ne despărțim de părinți.
Cu cât mai mult în cazul tău trebuia să nu mai ai de-a face cu ei dacă ei te respingeau.
Acum dar trebuie să lupți împotriva gândurilor negative. Este adevărat că nu poți să-i iubești; dar să nu-i urăști. Dacă nu vei lupta împotriva gândurilor negative te vor birui ele pe tine. În lume sunt oameni mai răi decât mama ta.
Dumnezeu îi ține în viață pentru două scopuri pe care omul le va alege: pentru pocăință, pentru părerea de rău față de răul făcut, sau pentru "focul cel veșnic".

Psihologi caracterieaza acest lucru ca fiind trauma si din pacate este normal,nu are legatura cu neindreptariea,trauma psihologica apare in general atunci cand cerem si nu primim iar pentru acest lucru suntem condamnati,jigniti,umilitii si desconsideratii, de multe ori incepe doar de la simple converatii care in timp ajuns sa se manifeste si fizic sau material. factorul real pentru care iti amintesti seara de seara cum spui este pentru ca ai sentimente de regret la adresa unei persoane la care tii si nu poti sa o accepti asa cum este, daca era o simpla oarecare persoana dar durata de timp era asemanatoare, nu avea importanta semnificativa emotionala ca sa te afecteze, pe scurt te doare cand nu ai cu cine sa te intelegi si esti acuzat/acuzata pe nedrept dintr-o fapta in alta de persoana de la care ai asteptari si pretentii sperand ca vreodata se va schimba,

Iti doresc sa te impaci cu trecutul... nu pentru mama ta, ci pentru propria ta liniste. Ori altfel, amaraciunea asta te mananca in interior.

Maturizeaza-te!
Nu mai esti 1 copilas "mic" sa plangi, cand mami nu-i cumpara o bomboana
Si, desigur sora are nevoie de mai multa atentie/sprijin din partea mamei, deoarece are un copil, care are mai multa nevoie de bunica, de cat ai avea tu nevoie de mama! Cand o sa ai si tu la randu tau copil, vei intelege, dar pana atunci nu ai pentru ce sa-ti ierti mama, n-a gresit cu nimic!

Am si eu copil la randul meu dar niciodata nu a fost atasata adevarat fata de el! Asta este zi una din problemele care ma enerveaza!

Poate in perioda copilului tau, mama lucra sau nu avea timp...

Mama nu a lucrat niciodata era in permanenta cu mine si copilul acasa iar bebe avand 5 lunite

Ai suferit o traumă, ai flashbacks (nu știu cum se traduce) și gândești prea mult. Încearcă să te împaci cu trecutul și să îți ierți mama, pentru că nu mai poți schimba nimic acum și sentimentele astea negative nu sunt deloc sănătoase. Iart-o pentru tine, nu pentru că ar merita ea asta. Eu îți recomand să scrii pe o hârtie absolut toate lucrurile care te frământă și în timpul ăsta să te gândești că asta e ultima dată când îi permiți trecutului să-ți afecteze prezentul, scrisul e terapeutic. Și nu mai fi invidioasă pe ce primește sora ta, sincer, și eu mi-aș ajuta copilul mai puțin capabil.

E chestia ca pe mine ma considera incapabila si imi si zice lucrul asta.in fata ca eu nu ma descurc cum se descurca sora ca nu sunt nici macar pe sfertul ei dar cu toate astea nu ma ajuta deloc

Multumesc