Mama iubitului meu nu vrea sa il lase sa ne mutam in chirie deoarece zice ca nu e responsabil.Pai tu femeie buna,daca nu il lasi pe cont propriu sa invete sa fie responsabil cum vrei sa fie asa brusc cand tu ti-ai rasfatat copilu' cu bani din strainatate si tot ce o vrut?
Incepe si el facultatea,eu doresc din toata inima sa ma mut cu el ptc vreau si eu sa nu mai depind de parinti si in special vreau sa scap de tata care este abuziv,unii stiti tgroaznica situatie,ca am mai avut probleme cu el si am postat aici.
O alta treaba este ca ne-am saturat sa avem o relatie la distanta din cauza facultatii(eu am mai stat in chirie anul trecut si veneam acasa la sf de saptamana).
El nu ma lasa sa mai stau doar eu in chirie,deci nicicum nu e bine insa eu nu mai suport in primul rand situatia de acasa si stresul si tot si imi numar zilele pana la plecare insa se pare ca maica-sa ne-a taiat aripile, iar daca asa este situatia sunt dispusa sa renunt la 3 ani de relatie; consider ca orice om are o limita.Eu acasa nu mai pot sta [batai intre ai mei,certuri,stres,paranoie, mi-e frica sa adorm sa nu ma trezesc la 9 cu certuri,tremur,am sechele din cauza tatalui meu, cu alte cuvinte].
Nu stiu cat de corect vi se pare insa, dupa ce traiesti 19 ani intr-o casa unde sunt numai certuri si batai,ajungi sa te saturi, sa vrei sa pleci din toata inima.Cand iti formezi un drum,gasesti o cale sa scapi si sa ai coltul tau de rai acolo undeva, sa fii fericit, cineva vine si iti incuie usa.Nu e logic sa vrei s-o spargi,sa te eliberezi?
Il iubesc din tot sufletul,insa eu nu mai pot ramane acasa sa mai il supot pe tata, si va imaginati cat de groaznica e situatia pentru mine daca as fi in stare sa renunt la o relatie de 3 ani,la iubirea vietii mele,doar ca sa plec dracu din casa asta.
Ce dumnezeu sa fac? Nici eu nu mai stiu! Vreau doar sa merg cu el sa fiu fericita, ne-am facut planuri si maica-sa vine si taie aripile.

Eu zic sa va faci ce vrei, daca el da mai multa importanta faptului ca zice masa sa nu se mute cat timp stie ca tu suferi inseamna ca nu te iubeste destul de mult parerea mea, eu zic sa te muti in chirie daca masa nu intelege dai sa aleaga intre tine si masa care il tine captiv in loc sa il lase sa se maturizeze, iti urez succes

Vorbeste cu ma-sa degeaba scrii aiaci ). Daca tu crezi ca rezolvi ceva scriind pe TPU te inseli. Daca vrei sa pleci pleaca. Faci ce vrei doar e viata ta. Nu esti obligata sa stai in casa parintilor tai mai ales ca esti majora deja. Daca prietenul tau nu te lasa sa stai in chirie ceea ce e ciudat daca stie ca ai probleme acasa spune-i sa treaca peste. Si desteapta-l si pe el sa invete sa fie responsabil ca nu trebuie sa plece de acasa ca sa invete sa fie responsabil. Spune-i la maica-sa exact prima propozitie din romanul tau de mai sus sa o trezesti. Parerea mea din ce am citit mai sus e ca nu esti chiar asa matura daca te gandesti ca mai bine te desparti de cineva ca sa scapi de altcineva ar fi mai bine... Mai bine ramai in casa parintilor pana mai cresti unpic.

Eu cred altceva, daca el tine cont de parerea mamei lui, si este normal pana la un punct. poate chiar asteapta ca tu sa iai o decizie radicala, poate isi doreste. daca el nu a trait in mediul tau...

Adica tu nu accepti ca pe el nu il lasa maica sa sa stea in chirie, dar accepti ca el sa nu te lase pe tine?

Ai 19 ani, și deși o sa crezi ca in viața te poți descurca de una singura, sa nu crezi ca este și adevărat.
Tatăl tău este un om abuziv, iar tu nu meriți așa ceva, nicidecum.
Esti sigura ca motivul pentru care mama partenerului tău este respectivul? Sigur nu este și altceva la care se gândește?
Cel mai probabil îl vede încă ca pe "copilul mamei". Dacă este și singurul copil din familia respectiva, atunci îți dai seama ca mama va încerca tot posibilul "sa-l ocrotească".
Cam așa funcționează familiile puțin mai închise la idei și culoare.

Sa renunți la 3 ani de relație pentru chinuri... asta înseamnă sa-ți pui propriile tale plăceri in fata iubirii și nu mai spun ca dacă scapi de aceste probleme, i le vei pasa partenerului tău, care cel mai probabil nu este împăcat cu gândul de a se despărți de tine.
Sfatul meu profesional: încearcă sa discuți cu partenerul tău, și să dezbați această tema mai încolo de "carne și oase". Partenerul tău nu merita sa fie moneda de schimb.

Sfatul meu prietenesc: ai 19 ani, încearcă sa-ți găsești un job profitabil și sa te desprinzi cât mai repede de viciile rele ale familiei tale, respectiv ale tatălui tău. Este sângele tău, nu al prietenului, a iubitului, a mamei iubitului sau a cățelului vecinului. Dacă partenerul tău nu te sprijină, înseamnă ca nu ți-e nici pe departe un "iubit"

Sper ca ai înțeles la ce m-am referit. Revino cu un răspuns dacă dorești consiliere, sau ceva anume. Nu am certificări, însă te pot ajuta cu câteva sfaturi. Întotdeauna sunt bine-venite!

Bănuiesc că şi el este major şi atunci mă-sa nu mai are niciun drept să îi spună ce să facă. Desigur şi el o să trebuiască să îşi găsească un servici din care să se poată întreține şi să nu mai depindă de banii lu' mămică-sa pentru că altfel ar avea tot dreptul să îi interzică anumite chestii, dar dacă ai dat de unul mămos, greu îl mai smulgi de la țâța mă-si.

Ok, deci o sa trec peste prima parte unde ai incercat sa te justifici sau sa gasesti o explicatie dar ca si cand ne-ai spune ce i-ai zice mamei lui. Adica... nu ne zice noua asta, spune-i ei. dar inteleg ca ai vrut sa te descarci.

Referitor la a doua parte, respectiv al doilea mod de abordare al intrebarii si anume cum Dumnezeu** sa faci ("D"mare, da?).

Pot spune ca eu chiar acum trec prin asta (eu fiind baiatul). Gandeste-te. Daca baiatul nu are o sursa stabila de venit (serviciu), poate e si el constient ca nu poate contribui la camin. De altfel poate mama lui nu vrea sa dea atatia bani degeana. Poate crede chiar ca ati scapa din greseala "ceva" su ar aparea un copil si nu ar vrea asta de acum (cum nici tu). Sau poate ca nu crede ca relatia voastra e serioasa. Ma rog... nu prea conteaza cauza asa de mult.
Daca baiatul trebuie sa ia o decizie atunci nu cu noi trebuie sa vorbesti.
Ce ai putea face insa ar fi sa il convingi sa va mutati, in sensul sa nu mai asculte de ai lui. Stiu ca vrei sa fie mai barbat, mai independent. Nu vrei sa depinzi si tu de ai lui.m cum nu o faci. Dar prin el ai considera ca ai legatura cu mama lui si de aia.

Deci... el se muta cu tine si gata. Sa nu asculte de ai lui. Asta daca aveti cu ce sa platiti. Alta sansa pot sa te asigur ca nu e. Vreau sa zic sa o convingi pe mama lui. Nu prea e posibil, pentru ca nu poti schimba o persoana asa usor (mai ales asa din scurt).

Vorbeste cu el, nu uita, nu te concentra pe mama lui. Ea e doar un obstacol, oarecum.
Si nu mai fi asa absorbita de problema. E ca si cand ai fi purtat un dialog imaginar cu mama lui, din ce ai scris aici.
Bafta

I-am spus la ma-sa ca responsabil nu va fi niciodata daca sta acasa si i se da totu la gura.Si tot cum vrea ea o tine, spune ca ea crede fapte nu vorbe, iar iresponsabilitateaa actuala a fiului sau ii da de inteles ca el nu s-ar putea descurca intr-o chirie cu gagica-sa.

Nu accept ca nu ma lasa pe mine, ptc ar trebui sa inteleaga care mi-e situatia de acasa, si prin tot ceea ce trec, si merit sa am liniste.

Intr-un fel,cam vrei sa ii "cazi" tronc iubitului tau,nu e asa? Pai poate maica-sa are dreptate.Ia-ti un job, fii independenta, bazeaza-te pe tine si nu pe banii trimisi de masa iubitului tau, nu pe banii parintilor tai.Dar la cum gandesti, ca esti dispusa sa renunti la 3 ani de relatie...suna oarecum ca o amenintare.Genul asta de persoana, ca tine, daca acum reactioneaza asa, ma intreb cum oare v-a reactiona in viitor, cand vor fi probleme si mai multe?

Iti multumesc insa, urma sa ne cautam amandoi un job in orasul respectiv, (in care se afla facultatea) sa nu mai depindem atat de mult de parinti. Avem noroc ca facultatea nu trebuie sa o platim ca suntem amandoi la buget insa nu e ca si cum pot sa imi gasesc un job in orasul actual deoarece este foarte foarte mic motiv pentru care toate joburile sunt ocupate.

Pur si simplu nu merit sa mai suport.Acasa e groaznic, GROAZNIC! Nu se poate trai, nu e o atmosfera linistita, e mereu urat.Nu am insa ce face, trebuie sa indur.Imi numar zilele pana la mutare insa uite ca mi s-au taiat aripile.chiar de ar fi sa ma mut fara iubitul meu, el nu ar intelege si nu e de acord, fapt care duce la " inlatuirea mea". Nu vreau sa fiu legata intr-un mod.Sunt super disperata deoarece planuim de mai bine de 1 an ca ne vom muta impreuna, totu e roz pana cand se trezeste brusc maica-sa ca nu mai vrea.Multumesc femeie ca imi tai aripile.Nu mi le taie ai mei, si mi le tai tu? Mi-o fost de ajuns ca am depins de ai mei [intr-un oarecare mod] insa acum o trebuit sa mai depind si de raspunsul ei nu? Adica cu alte cuvinte, ea mi-a decis soarta.

Atunci, mult mai simplu e sa-ți răspunzi la următoarea întrebare. Dacă știi ca partenerul tău dorește la fel de mult sa trăiască independent alături de tine, departe de "sarmalele" părinților, de ce nu ia autoritate in fata mamei lui? Ar putea la fel de bine sa o confrunte
Luând in considerare și faptul ca tu la 19 ani ai un iubit de aceeași vârsta, dacă nu, chiar mai mare.

Suntem de aceeasi varsta.El stie ca daca o confrunta pe maica-sa iasa doar mai urat, ca femeia e putin dusa cand o iau nebuniile si nu mai gandeste logic.Stiu din prorpie experienta.

In cazul asta, mai bine cauta un job.Fii independenta, renunta la orice contact cu prietenul tau fiindca nu stii ce o sa mai fie in viitor cu parintii lui.Dar pe moment, mai indura putin, este greu dar toti avem sau am avut astfel de momente.Si eu am trecut prin unele momente mai dificile, dar totul este trecator.Incearca sa iti schimbi gandirea:chiar daca stii ca esti "in a *** moment" gandeste-te ca esti obisnuita, fii indiferenta si "don't give a fuc.k"

In primul rand este regretabil sa ma chinui sa citesc ce scrie o persoana de 19 ani. In al doilea rand, faceti ce vreti, sunteti majori, va duceti unde vedeti cu ochii, o sa fie mai greu la inceput pana va puneti cu banii la punct, dar mutati-va, nu va opreste nimeni.

Sunteti majori si nu cred ca sunteti legati de pat, va angajati si cand aveti bani faceti ce vreti. Cat timp depinzi de banii altuia nu prea ai dreptul la pretentii, parerea mea.

Pai si daca renunti la relatie ce rezolvi?
Crezi ca problemele tale vor disparea?
Nu, ba din contra, poate-ti vei pierde si unicul umar pe care poti plange.

Nu stiu de ce incerci sa-l invinovatesti, sa-l faci responsabil, sau, sa-l faci pe el sa plateasca pentru problemele tale din familie, sau pentru ca nu totul decurge asa cum ai vrea tu.

Pune-ti ordine in minte si gandeste-te cu adevarat la ce vrei, la ce e de facut.
In situatia ta actuala, esti in stare sa iei orice decizie doar sa scapi, si in genereal, tot in situatiile de acest gen iei cele mai proaste decizii.