Cu ăia se poartă prea frumos. Trebuiau dați afară de mult.
Nu e vorba de imaginea formată de copilul lor despre ei.Eu o percep mai mult ca pe o maniqulare emoțională pentru a nu-i părăsi, ca și cum ar spune "Nu contează că ne-am purtat mizerabil cu tine când ai fost mic, dar acum să nu uiți de noi pentru că ești obligat să ne ajuți când ne vom îmbolnăvi". Sau se bucură că nu mai e mult până vor scăpa de tine și fără niciun motiv ascuns nu prea îi mai interesează atât de mult de tine.
Nu stiu, depinde de parinti probabil.
Totusi ai noroc daca se poarta mai frumos.
Poate pentru că au nevoie de sprijinul financiar al copilului, poate ca, copilul devenit adult, își schimbă percepția si isi da seama ca sfaturile părintești sunt de bun-augur
Daca te cocoloșesc, te cocoloșesc toată viata
Daca sunt stricți, la fel
Am un prieten pe care la 18 ani l-au trimis de acasă. Mai avea un an de liceu și a avut numai probleme că s-a apucat de munca, nu a terminat școala. Tatăl l-a amenințat ani de zile că la 18 zboară și el avea ceva bani strânși că lucra vara dar degeaba
E foarte mândru tasu că "l-a responsabilizat"
Eu zic că asta era datoria lui, dar în fine
Nu are bacul, are munca grea, dar hei...
Știe să-și plătească singur facturile
Mare chestie...
Poti sa vezi conspitlratii peste tot. Ceea ce nu intelegi este ca parintii tai te iubesc.
Odata ce ai crescut poate ai invatat sa iti stergi singur mucii verzi si sa fii matur. De aceea esti inclus in cat mai multe activitati.
In plus incearca sa te pregateasca de viata.
De ce manifesti atata rezistenta?
Si eu am pățit ca o data ce am plecat de acasa ai mei sa vorbeasca mai frumos si sa imi ofere chestii fata de cand eram acasa.
Dar asta probabil ca realizeaza cat e de greu fara copilul lor, sau cat de dor le e de copilul lor abia după ce pleacă.