Nu o mai suport pe mama...
este o femeie care se gandeste doar la ea,mandra, orgolioasa.Se poarta ca si cum nu as fi fata ei, nu ii pasa de nimic ce tine de mine(am fost cu un baiat 2 ani si ne-am despartit pana la urma pentru ca ea nu ma lasa sa ies noaptea pe afara in conditiile in care am 19 ani.Imi spune mereu ca nu a avut copilul pe care si l-a dorit(si e f dureros...)asta pentru ca mi-am pierdut virginitatea cu prietenul meu si ea si-ar fi dorit sa fiu "cuminte".Ma face panarama, ma jigneste cand are ocazia din motive banale.M-am impus de atatea ori explicandu-i ca asa ma va pierde dar a spus ca nu o intereseaza.Practic nu am pe nimeni acum, am o stare de tristete.De baiatul pe care il iubeam m-am despartit curand(vom relua cand vom putea avea o relatie normala,fara ca ea sa ma restrictioneze si da i-am explicat ca imi pasa de el,ca tin la el si a spus ca nu o intereseaza pe ea,sa o las in pace) iar mama nu pot spune ca am pentru ca sincer nu imi ofera nimic,mancare imi fac singura etc iar ce e mai important pentru mine iubirea, atentia ei nici macar. Tata este plecat in strainatate si oricum si el este o persoana exigenta.Nu stiu ce pot face.Sa fiu puternica,am fost, sunt dar nu stiu cat voi mai putea fii.In trecut din cauza indiferentei ei am vrut sa ma sinucid dar m-am gandit ca e un lucru total gresit! dati-mi sfaturi. va rog!
Din pacate nu prea ai ce face ...si eu am o mama asa nebuna si un tata nepasator. intr-o idee am trecut si eu prin ceea ce traiesti tu, dar am scapat de ei mutandu-ma impreuna cu baiatul cu care eram si care acum imi este sot. aveam 18 ani cand am plecat de-acasa. nici acum nu am o relatie speciala cu ei, insa nu le mai aud reprosurile toata ziua. este prea dezamagitor sa auzi ca esti un copil rau si sa vezi ca parintii tai nu te cunosc deloc. nu mai zis de cuvintele jignitoare. astia nu sunt parinti... eu am o vorba referitor la astfel de oameni " parintii nostri sunt oligofreni si inapoiati mintal = nu stiu sa discute cu noi si au o minte invechita ". singura modalitate e sa ii lasi, ei nu se vor schimba niciodata. imi pare nespus de rau pentru situatia ta. sper sa fii fericita cu barbatul pe care il iubesti. nu renunta la el pentru parintii tai. ai ajuns la momentul in care te poti separa de ei si iti poti face tu viata si familia ta. daca va mutati impreuna nu e musai sa va si casatoriti
succes!
RăspundeNu vroiam sa renunt la el dar am ales sa ii dau libertate, sa luam o pauza, sa cunoasca poate si alte fete si intr-o zi cand voi avea libertate(poate la anul)sa putem relua.Asta am stabilit amandoi, desi mi-a spus ca daca ar sta cu alta fata ar fi doar ''de forma''din suflet doar cu mine poate fi pentru ca am ceva deosebit cu care l-am cucerit!
Răspunde
Mersi pentru "fundiloaica". daca tineti atat de mult unul la altul mutati-va impreuna. poti tremina scoala si daca nu esti cu parintii tai. eu iti spun din proprie experienta : la 18 ani l-am cunoscut, in 2 luni m-am mutat la el, eram la scoala, am terminat scoala, dupa 4 ani de relatie ne-am casatorit, iar acum dupa 2 ani de la casatorie avem un baietel de 1 an deci nu e musai sa va casatoriti si sa faceti copilas una-doua. si iti mai spun ca am plecat amandoi de la lingura si sare, eu la scoala, el muncea cu ziua pe 30 de lei, iar acum ne permitem sa stam cu chirie de 200 de eur si avem si masinuta noastra ( la mana a doua si ieftinica, dar e a noastra ) ...mereu l-am sustinut in munca lui, a lucrat cu ziua, ca barman, iar apoi a prins un post de administrator. daca sunteti muncitori veti fi bine. sa nu te sperie gandul ca nu aveti banuti, iubiti-va si sustineti-va, iar astfel veti razbi in viata. din cauza parintilor tai vei suferi mult, eu din cauza lor fac terapie saptamanal cu un psiholog si ma ajuta sa inteleg si sa accept ca parintii mei nu pot mai mult, asa sunt ei si nu e vina mea ca nu ma iubesc. acum am familia mea si sunt fericita, desi in sufletul meu sufar din cauza parintilor, din cauza a toate cate mi-au facut. cauta sa fii tu fericita, nu sa ii multumesti pe parintii tai.
Stiam ca o sa am mult de suferit inca de multi ani, dar acum la aproape 20 de ani ma intreb cat o sa mai am de suferit pentru ca m-am saturat! Multumesc pentru sfat!
Ordonare:
După relevanţă
Imi pare rau pentru tine.Esti majora deja, iar tu poti sa iei singura decizii fara parinti. Daca ai posibilitatea, muta-te la altcineva, la baiatul acela sau la o prietena ceva.Ei nu mai au dreptul sa intervina.
Răspunde
Buna,
Iti intelegem situatia si vrem sa te ajutam.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Deci...omoaro.nu mai merita sa traiasca.iti vrea raul.nu telasa noaptea peafara.eu te-as da de tot.mai ales ca aveaiun iubit care te dorea pentru vesnicie.il chemam, ii dadeam actele tale, te dadeam in primire si va spuneam; puteti sa va f.ti si sa iesiti afara cand vreti.oti iubitul tau nu vrea o panarama? s-a despartit de tine din cauza mamai tale? sau mamei lui? nu ca ar avea el vreo vina, ca doar si tu esti di vina 50%
Din cauza mamei mele, mama lui e o femeie super ok.Fiecare suntem vinovati, nu am spus ca doar el sau eu.Dar nu am inteles ce ai vrut sa spui cu ''iubitul tau vrea o panarama''?
Dumnezeu nu doarme, doar pentru faptul ca ma uraste etc probabil va plati, toti avem dreptul sa traim, nu stiu daca meritam toti dar doar El da fiecaruia ce merita!
Blahmx? un baiat promite pana obtine ce vrea., dupa aia profita pana se plictiseste.panarama este una care-i da ***, si viitoare iubita sausotie este cea la care viseaza.cred ca stiai asta. poate te iubeste, nu stiu. logic era sa-l verifici. daca te iubea si masa era asa cum zici, nu te parasea, te ajuta ca de aia tie prieten si iubit. daca nu e asa ma tem ca mama ta ti-a vrut binele dar nu ai vrut sa vezi asta.
Am fost impreuna 2 ani timp in care MEREU aceeasi problema cu iesitul afara.Tu nu te-ai fi saturat la un moment dat?:-ssi uite ca dupa 2 ani am decis sa terminam, fiecare pe drumul lui, poate va veni o zi cand ne vom reintalni si lucrurile vor sta altfel, poate nu!
Daca imi vroia binele nu imi interzicea sa fac lucrurile normale pentru varsta mea, parerea mea! Nu am voie sa ies, nu am voie sa aduc o prietena acasa sau sa ma duc la ea, etc! Ti se pare normal?
Parerea mea este ca nu trebuia sa te desparti de prietenul tau, chiar daca mama ta nu te lasa sa iesi noaptea, el trebuia sa te inteleaga, sa fie langa tine si sa te sustina.Este foarte important ajutorului lui in aceste momente.O relatie nu se bazeaza doar pe "iesiri noaptea" ci pe intelegere,respect, iubire, sustinere... Era foarte importanta sustinerea lui.
Cat despre mama ta, eu nu o pot judeca, dar parerea mea este ca deja exagereaza (am inteles ca ar fi vrut sa fi "cuminte", dar de ce nu te lasa sa iti continui relatia cu baiatul cu care ti-ai pierdut virginitatea? nu s-a gandit ca acum oricum ai sa iti faci un alt prieten si daca este asa conservatoare nu cred ca ii va prinde bine)
Si eu am fost o fata "tinuta din scurt" (adica la 18 ani nu aveam voie decat in fata blocului pana la 9.30 )... acum ca sunt casatorita ma simt mult mai LIBERA decat inainte (am un sot excelent)
Bafta
Nu ma lasa sa ies cand vreau cu el afara pentru ca tata nu ma lasa cu prieten (tata fiind plecat in strainatate si suna mai pe fiecare seara)si atunci ea a spus ca nu vrea probleme, sa stau acasa si sa imi vad de treaba mea.OF! Asta e o lectie pentru cand voi avea un copil, NICIODATA nu o sa il tratez cu indiferenta!
Ai dreptate o relatie nu se bazeaza doar''iesiri noaptea''si la noi nu a fost vorba de asta, am vrut impreuna sa se bazeze si pe ''iesiri noaptea''mereu el e singur pe cand alti prieteni ies cu iubiteel lor si eu il inteleg, am vorbit deschis pe subiectul acesta.Ma bucur ca in sfarsit esti LIBERA imi doresc f mult sa ajung si eu in acea zi!
El lucreaza, nu avem cum sa ne vedem decat seara...De asta este asa o problema, daca nu ar fi lucrat ne-am fi putut vedea dar el nu va sta tot timpul pe banii parintilor, e normal sa munceasca!
M-a tot sustinut si a fost langa mine 2 ani si ceva, recent a spus ca nu mai suporta, vrea sa iesim oricand, sa fim mai tot timpul impreuna...
Nu ti-a propus sa stati amandoi cu chirie? asta in cazul in care nu poti locui la el.
Nu mi-a propus si nici nu cred ca as fi de acord sa ne mutam impreuna acum, nu stiu parca e prea mult pentru mine, nu sunt inca pregatita poate pentru ca ar fi o decizie prea serioasa si ar trebui sa am mult curaj sa o fac!
Ai de ales : ori iti faci curaj sa iti iei viata in piept, ori stai si suporti situatia cu parintii tai. cat ai sa suferi? pana ai sa intelegi ca parintii tai nu se pot schimba, insa poate plecarea ta ii va face sa realizeze ca au gresit si se vor mai domoli. dar, spune-mi, mai ai frati / surori?
Le-ai spus vreodata sa mergeti impreuna la un psiholog? sau ei cred ca daca mergi la psiholog esti nebun? un psiholog poate sa le explice, pe intelesul lor, ca un copil care e mai rebel nu e neaparat un copil rau si sa ii faca sa inteleaga ca nu mai esti o fetita si ai iesit si din adolescenta, acum esti femeie...
Ai dreptate
.Da, cred ca psihologul este pentru nebuni.I-am zis ei odata sa se duca la un psiholog si a zis ca nu are nevoie, mai bine ma duc eu! adevarata vorba aia''sa nu te pui cu prostii''.
Poti vedea si partea buna a lucrurilor --> din toata povestea asta tu vei sti cum sa te porti cu copilul tau ca sa nu il faci sa sufere asa cum suferi tu. de batut te-au batut?
Aaaasa e! Da, de nenumarate ori cand eram mica pe motiv ca luam note mici si minteam acasa pentru ca...motivul? ma bateau, tata cu cureaua mama dadea in mine cu palmele, ma tragea de par in fine...niste lucrurui oribile si cand ma gandesc imi vine sa ma duc si sa ii reprosez multe dar..nu are rost! Dumnezeu e sus
Ce oameni, Dumnezeule! eu primeam cafteala de la maica-mea si sora-mea tot cu o curea, si sunt revoltata si azi pentru nedreptatile la care m-au expus, dar uite ca usor, usor incep sa uit de ei si sa ii ignor. nu merita dragostea mea si nici nu am sa ii iert pana nu isi vor cere ei iertare. multi copii maltratati in copilarie tind sa faca acelasi lucru cu ai lor copii. sa nu uiti niciodata cat de rau e si sa nu aplici la fel in cazul copilului tau (cand vei avea). iar tu cand dispui de banuti, du-te la o consiliere psihologica, te va ajuta sa iti eliberezi cat de cat mintea de aceste amintiri urate si sufletu de durere. si revin la prima mea idee : nu iti fie teama sa pleci de langa ei, dar ai grija unde si cu cine pleci. daca ai terminat liceul si ti-e teama sa te muti cu barbatul pe care il iubesti, inscrie-te la facultate, cauta-ti un job si stai in caminul facultatii. o data si o data tot vei pleca. lasa-i pe ei cu principiile lor ridicole si porneste pe drumul tau. fara ei vei fi mult mai linistita. nu se merita sa iti expui sufletul la astfel de traume. tu esti pe primul loc. in viata ta doar tu contezi. nu e vina ta ca ei nu stiu sa fie niste parinti buni. nu le-ai cerut tu sa te nasca. nu i-ai obligat sa te creasca. ei au ales asta, iar tu nu ai nicio vina pentru alegerile lor. de-acum scopul tau in viata e sa fii fericita. propune-ti asta si vei reusi! eu te sustin si iti tin pumnii!
Multumesc mult de tot! sa stii ca sunt o persoana foarte puterncia si tocmai de aceea nu am ajuns pana acum la pshiholog si nu imi doresc vreodata, mereu cand am avut depresii(poate o fi mult spus)cand am simtit ca nu mai pot, pana la urma tot singura m-am ridicat, consider ca acolo sus cineva ma iubeste pentru ca de multe ori m-a ferit de accidente(la propriu, de vreo 5 ori era sa ma calce o masina si un motor la mustata).Ce sa zic, merg mai departe cu speranta ca va veni si ''vremea mea''*mereu imi repet asta)!
Am terminat liceul, dar nu am luat bacul anul acesta(si asat e un motiv pentru care nu ma lasa sa ies etc)si voi mai da la anul si sper sa intru la facultate si sa incep alta etapa sper eu mai ''libera'''
Cu placere!
chiar daca esti o persoana puternica ajutorul unui psiholog sau psihoterapeut te va face sa vezi si sa intelegi lumea altfel. vremea ta va veni atunci cand tu decizi. tu detii controlul asupra vietii tale. vrei un exemplu la ce e bun ajutorul unui psiholog? uite, din vorbele tale ajung la concluzia ca ti-ai cam pierdut increderea in propriile-ti forte si asta o vad in faptul ca ti-e teama sa te muti. eu, o straina pentru tine, nu iti pot da mai multa incredere si nici nu te pot convinge sa crezi in ceea ce cred eu ( de ex: ca e mai bine sa pleci ) doar pentru ca eu am plecat de langa ai mei si acum imi este bine. tu poti spune ca nu e regula daca mie mi-a fost bine ca iti va fi si tie la fel. ti-e teama sa nu o dai in bara si apoi sa nu fii obligata de circumstante sa ajungi inapoi la parintii tai, iar ei sa iti reproseze ca nu i-ai ascultat. ei bine, si mie mi-a fost teama, dar am luptat ca si cum as fi fost singura pe lume; fara familie, fara prieteni.
Parintii tai nu stiu un lucru : "scoala te cultiva, dar nu te face om " bafta la bac in vara. si eu tot atunci dau.
Ma bucur ca aud si alte persoane cu situatia mea.Da,poate ai dreptate mi-e teama sa ma mut etc din afara se vede mai bine, eu ''dinauntru''probabil ca nu imi dau foarte bine seama.Voi astepta sa intru la facultate si daca si atunci situatia va fi la fel, cu siguranta nu e ce imi doresc si voi face ce e cel mai bine pentru mine, abia voi astepta sa ma impac cu prietenul meu(inca il numesc asa
)si sa avem o relatie normala fara restrictii, sa fim NOI!
Mersi am nevoie, anul acesta am fost dezamagita mai mult pentru faptul ca vorbisem cu prietenul meu ca daca iau bacul voi discuta cu ai mei sa putem avea o relatie ''stiuta''si normala, am fost amandoi dezamagiti ca l-am picat dar la anul sper sa ne luam in brate de fericire
)...
Iti urez succes si nu numai cu bac-ul, ci si ca la anul sa nu fie prea tarziu sa va reluati relatia. mie una mereu mi-a fost frica sa risc sa astept.
Niciodata nu e prea tarziu, de ce ar fi prea tarziua, el ma iubeste, eu la fel, el nu vede alta fata cu care sa faca ce isi doreste etc.Eu spun ca va fi bine si mai ales ca timpul va decide, poate pauza asta il va face sa ma aprecieze mai mult dupa aceea.Tu ce zici>? Eu de parerea asta sunt
Si tie mult mult succes in tot ce vrei sa faci!
Pai eu spun sa nu faceti nicio pauza in relatia asta si sa stati asa sa va vedeti cate putin, sa vorbiti la telefon, chiar daca va ascundeti. de ce sa intrerupi o relatie? tineti legaturra asa cum puteti si voi, cu chiu cu vai, pana in momentul cand veti putea petrece nenumarate ore impreuna. ce faci, le dai satisfactie parintilor tai? nu, nu, ia pune mana si lupta cu ei pentru relatia ta cu barbatul asta. cine stie cum o sa apara vreo "zana" si o sa ti-l suteasca.
Ceao! ..sinuciderea e cea mai mare prostie...parerea mea e sa iti gasesti de lucru sa fii puternica si pleaca de acasa..si eu sunt in aceeasi situatie si acum incerc sa ma angajez undeva sa am unde sa locuiesc si voi pleca..Candva cu siguranta va regrete mama ta!
Am vrut sa ma angajez dar tata mi-a interzis pe motiv ca ''gata, las scoala'', nici din partea lui nu am intelegere.Trebuie doar sa invat si altele sa le las deoparte, nu mi se pare normal, daca acum nu ''traiesc''momentele oricarui adolescent atunci cand!
Aici nu e vorba numai de prietenul tau! Desi si el are un rol important in viata ta, ca si la celelalte raspunsuri cautati un loc de munca si incearca si stai la o prietena sau chiar la iubitul tau..In situatii ca astea si el ar trebui sa te inteleaga si sa te spijine, vorbeste cu parinti lui poate te-ar lasa sa stai la ei o vreme, si poate isi va cauta si el de lucru, si cand o sa aveti destui bani va puteti muta amandoi.Sunteti majori
Succes!
Buna! Am citit povestea ta. Sicer o sa iti dau cateva sfaturi interesante. Sper sa te ajute. Acum ceva timp aveam o prietena buna. Mama ei era foarte exigenta! Pentru ca avea 2 copii de crescut maicasa s-a gandit sa plece in Italia la munca. Baiatul ei si prietena mea desigur, erau printre cei mai cuminti copii care ii cunoscusem. Ei mereu faceau piata, mancare, isi faceau temele si aveau voie sa iasa decat 1 ora afara, trebuiau sa se duca cu ea la biserica mereu etc. Cand a plecat din tara, copii s-au vazut liberi si au luat-o pe cai gresite. Faceau exact opusul a ceea ce fusesera odata. Cand s-a intors mama lor, a incercat sa se impuna din nou, dar nu a reusit, pentru ca ei descoperisera ceva ce le fusese odata interzis, si aceea libertatea! Baiatul s-a reglementat, dar fata mereu cand era mama ei la serviciu iesea afara incepuse sa se intalneasca cu baieti. Mama ei era la fel ca si mama ta putin nepasatoare dar asta nu insemna ca nu te iubeste. Prietena mea mereu primea reprosuri, jigniri din partea ei. Spunea ca este un copil nedorit, etc. Mama ei ajunsese sa ii spuna asta pentru ca numai avea putere asupra lor si pentru ca suferea foarte mult. Era o femeie cu 2 copii care muncea din greu de dimineata pana seara poate si in 2 schimburi, dintr-un salariu trebuia sa ii intretina pe ei 2, sa le ia haine, sa le aduca mancare, sa plateasca lumina, telefonul, internetul etc, dar pana la urma dupa luuuuungi incercari, discutii, certuri mama ei a realizat ca nu trebuia sa procedeze asa si a inceput sa le ofere dragostea ei si sa isi deschida sufletul. Asa si in cazul tau. Cand mama ta a aflat ca ai un prieten si ti-ai inceput si viata sexuala, ea mai mult s-a infuriat pentru ca stia ca tu nu o sa mai fi alaturi de ea si ca o sa fie singura care o sa ii pese de casa, tatal tau fiind departe simtea nevoia sa o sustina si pe ea cineva moral. Incearca sa discuti cu ea, sa ii spui ceea ce simti, sa o faci sa inteleaga ca nu numai ea sufera ci si tu suferi si ai vrea macar odata in viata sa primesti un pic de afectiune din partea ei. Chiar daca nu va intelege din prima nu trebuie sa te demoralizezi, pentru ca ii va fi greu la inceput! Eu atat am avut de spus! 
Mersi,am discutat cu ea de foarte multe ori(''discutat''pentru ca nu aveam cu cine vorbi)si degeaba, nu vrea sa ma asculte, si da imi vrea rau sunt si persoane din astea care daca ele nu au dat de ''iubire''nici ele la randul lor nu pot sa ofere asta! Eu nu vreau sa umblu cu baieti, decat cu unul singur si nici cu acela nu am voie.Niciodata nu o sa se schimbe pentru ca este asa de cand eram eu foarte mica!
Off. Imi pare sincer rau. Oricum eu am incercat cat am putut sa iti ofer sfaturile mele! :d Daca mama ta este genul de persoana care nu a primit afectiune cand era mica trebuia ca ea sa iti daruiasca tie dragostea ei. Odata si odata va veni momentul ca tu sa pleci de langa ea, si va realiza ceea ce a pierdut si va regreta pentru ca va fi prea tarziu... Sincer imi pare rau ..NU UITA UN LUCRU! NU TREBUIE SA LASI PE NIMENI SA ITI IA DRAGOSTEA DE LANGA TINE, LUPTA PENTRU TINE SI IUBITUL TAU!
Paii.Ce-ai spune daca ai vorbi cu mama ta..de un alt subiect..nu despre tnesi iubitul tau. Spune-i ca.ea atunci cand era mai mica la 19 ani..sau mai devreme cu ar fi avut relatii ..sexuale..Si incearca sa vezi ceea cei place ei..insearca sa te adptezi vietii ei..sau sa purtati o discutie gen: Mama, vreau sa o luam de la 0 ..eu tin la tine..asa cum vreau ca si tu sa tii la mine.te roog vorbeste..cu mine.si intelegema! Si daca Nu Inseamna..Ca Ea nu intelege Iubirea..Pt ca inca nu a dat de ea! Imi Pare Rau! Nu te sinucide nu are..rost daca nu intelege du-te la o prietena de a ta ramai la ea.fa-ti o viata..si pleaca de acasa! Si totusi tie ce ti.a venit sa-i spui ca ti-ai pierdut virginitatea cu respectivul baiat?
NU,nu a dat de iubire, pentru ea ''iubirea fizica''este o scarbosenie, cat despre cea sufleteasca nu vrea sa mi-o acorde mie pentru ca nu sunt cum vrea ea.I-am spus sa ma inteleaga etc dar fara sanse I-am spus intr-un moment in care m-a intrebat dar si atunci parca asa cu ''teatru''cu o fata cu un zambet fals...gen''hai zi-mi sa te pot judeca dupa'''si eu in naivitatea mea i-am spus!
Pff..Nu stiiu..Decii tu ai 19 Ani..eu Am 13 Totusi intr.un fel te inteleg..Decii eu Spun Asa Daca Ai O prietena Foarte Buna Ramai La Ea 1-2 Nopti Iar Dupa Hotaraste cu Iubitul Tau Sa Va Muta.ti Impreuna. Daca tine.ti Unul La Celalalt Asa De Mult Atunci Plecati AmnDoi Lasa.ti Totul In Urma..Stiu ca unii Oamenii nu Ar Trebui sa Aibe Copii..Dar...asta este. Daca vei avea si tu un copil alaturi de el sa nu iI FACETI Ceeea ce tiau facut tie parintii tai! Sa Stii Ca pOTI Sa Suni La Protectia Copilului! Viata este o Mare Carte cu Alegerii..Numai Lasa Ca Viata sa rada de tine..asa ca dai de inteles ca si tu razi de ea! Stii ce:? Trateazati mama cum te trateaza si ea pe tine..si totul se va schimba!
Parerea mea ar fi, sa incerci sa dai de prietenul tau, sa ii vorbesti anumite lucruri, (cum ca nu te intelegi cu parinti tai) si daca te lasa o perioada sa locuiesti la el, asa vei afla daca parinti tai, te iubesc, sau sunt suparati pe motivul explicat, ar mai fi sa stai de vorba cu familia ta cat si cu prietenul tau si familia lui si asa ve.ti ajunge la o intelegere!
Mult succes! Si sper sa.ti fiu de ajutor!
Am id-ul lui, nr, fb-ul e normal am fost atat timp impreuna.Dar nici unul dintre noi nu indraznim sa ne vorbim...El stie situatia normal, pe motivul acesta am decis amandoi sa ne despartim.
Nu vreau sa locuiesc la el momentan, nu pot face lucrurile fortat plus ca tata nu stie absolut nimic de toate ''problemele''astea, nu i le-am zis pentru ca stiu ca nu va intelege.
Degur ca vazind asa nepasare iti e greu, dar ce sa faci fii puternica si bucurate de lucrurile ceti trezesc fericire.
Asta incerc sa fac chiar daca nu imi e de ajuns, altii au probleme mai grave si poate nu se pot bucura de o plimbare in parc etc.Multumesc pentru sfat!
Te inteleg perfect mama mea e la fel ca a ta, am acuma 33 ani sint femeie am o fetita si nicidecum n-o educ cum m-a educat mama mea.Nu tip la ea,ii permit sa faca ce doreste sigur controlez,o eau cu mine pe unde ma duc mare,peste hotare, e foarte multumita ca ma are))N-o injosesc cum facea mama mea, sa creasca increzuta in sine si puternica, imi place cum am educat-o e indrazneatsa, curajoasa, optimista.Am o fata frumoasa)cu un par lung ca la sirene))Si ma mindresc cu ea!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
