(Pareri )
Cand eram mai mica, prin clasa a 4 a parintii aveau diferite conflicte (din gelozie) si mi-au cam ramas in minte si m-au facut azi sa fiu mai sensibila, plang cam des, nu am avut niciodata o discutie mama-fiica si chiar simt lipsa, am incercat, dar nu am putut, am avut un prieten de 8 luni si ei (parintii ) nu erau de acord, ba chiar imi interziceau sa ma mai vad cu el (mai am un frate, de cand eram mici faceau diferente intre noi ), pana la urma ne-am despartit chiar daca a fost pe-o parte vina lui, si ai mei sunt de vina, am cam suferit 3 luni dupa, faceam pe caiete inimi si. ma intrebau "iubire?" "tu stii ce-i aia?", daca in timpul lor n-au avut parte de asa ceva, nu inseamna ca nici eu nu o sa am, acum am alt prieten si sunt impotriva lui, pentru ca inainte cand eram doar prieteni nu ma lasau sa vorbesc cu el, acum sunt cu el, nu vreau sa le spun, sa strice iar tot cum au facut si prima data, dar pana la urma vor afla, bineinteles nu de la mine , nu am vazut cam deloc ca ma iubesc, adica eu stau aici doar sa stau, nu am nici o treaba cu ei nici ei cu mine, chiar daca ne certam cam des din cauza ca stau prea mult in casa, vorbesc prea mull la telefon (n-as mai vorbi atat daca m-ar asculta macar o data ) chiar daca nu au treaba cu mine, parca atunci cand stau le stau in cap, nu suporta, nu m-au intrebat niciodata ce vreau eu de fapt, vor sa invat doar sa se laude nu-i inteleg deloc, daca nu m-au dorit, de ce m-au facut... de ce au asteptari sa le spun tot (atunci cand afla ceva ) daca nu mi-au dat sansa si nici nu m-au facut sa am incredere in ei.

Parerea mea, asta vrei,nu? Este ca desi ai trecut printr-o viata lipsita de afectiune parinteasca, te-ai dezvoltat destul de bine, emotional. Chiar foarte bine, si trebuie sa fii mandra de asta, esti puternica, desi plangi, si ai speranta si vrei sa fii altfel. Majoritatea persoanelor care cresc asa ajung foarte rau, lipsa afectiunii parintesti ii face sa fie rai, razbunatori. Dar tu nu esti asa, si e bine.

Ce vreau sa te rog e sa fii la fel de matura in continuare si sa te gandesti la tine. Cata vreme ei te sustin, din obligatie, sau ca sa se dea mari cu notele tale, sau stiu eu ce motiv, tu profita la maxim de asta. Gandeste-te de pe acum ce ai vrea sa faci in viata, invata bine sa iti asiguri un loc la facultate, la fara taxa (buget) ca sa n-aiba prea mult de comentat cand vei vrea sa "fugi" la facultate, mergi la olimpiade in domeniu, in liceu, cei de pe locurile 1, 2, 3 pe tara, in anii de liceu, au locurile asiguate la facultate (se considera nota 10), si apoi poti sa lucrezi cu drag in domeniul tau, si sa ai o familie asa cum tu nu ai avut.
Ai grija de tine!
Si sa nu crezi ca ei nu te iubesc. Sigur ca te iubesc, anumite situatii sigur dovedesc asta, doar ca nu stiu sa se manifeste altfel.Cu alte cuvinte, la partea asta sunt chiar prosti. N-ai ce le face, au nevoie de un psiholog, si n-o sa accepte niciodata sa mearga la unul.
Daca vrei sa vorbesti cu cineva, lasa-mi un mesaj. Si, in scoala ta poate este si un consilier scolar, un psiholog specializat pe indicarea directiei in viata. Mergi la el/ea si te asigur ca discutiile voastre o sa te ajute enorm!