(Pareri )
Cand eram mai mica, prin clasa a 4 a parintii aveau diferite conflicte (din gelozie) si mi-au cam ramas in minte si m-au facut azi sa fiu mai sensibila, plang cam des, nu am avut niciodata o discutie mama-fiica si chiar simt lipsa, am incercat, dar nu am putut, am avut un prieten de 8 luni si ei (parintii ) nu erau de acord, ba chiar imi interziceau sa ma mai vad cu el (mai am un frate, de cand eram mici faceau diferente intre noi ), pana la urma ne-am despartit chiar daca a fost pe-o parte vina lui, si ai mei sunt de vina, am cam suferit 3 luni dupa, faceam pe caiete inimi si. ma intrebau "iubire?" "tu stii ce-i aia?", daca in timpul lor n-au avut parte de asa ceva, nu inseamna ca nici eu nu o sa am, acum am alt prieten si sunt impotriva lui, pentru ca inainte cand eram doar prieteni nu ma lasau sa vorbesc cu el, acum sunt cu el, nu vreau sa le spun, sa strice iar tot cum au facut si prima data, dar pana la urma vor afla, bineinteles nu de la mine 
, nu am vazut cam deloc ca ma iubesc, adica eu stau aici doar sa stau, nu am nici o treaba cu ei nici ei cu mine, chiar daca ne certam cam des din cauza ca stau prea mult in casa, vorbesc prea mull la telefon (n-as mai vorbi atat daca m-ar asculta macar o data ) chiar daca nu au treaba cu mine, parca atunci cand stau le stau in cap, nu suporta, nu m-au intrebat niciodata ce vreau eu de fapt, vor sa invat doar sa se laude nu-i inteleg deloc, daca nu m-au dorit, de ce m-au facut... de ce au asteptari sa le spun tot (atunci cand afla ceva ) daca nu mi-au dat sansa si nici nu m-au facut sa am incredere in ei.
, nu am vazut cam deloc ca ma iubesc, adica eu stau aici doar sa stau, nu am nici o treaba cu ei 
Parerea mea, asta vrei,nu? Este ca desi ai trecut printr-o viata lipsita de afectiune parinteasca, te-ai dezvoltat destul de bine, emotional. Chiar foarte bine, si trebuie sa fii mandra de asta, esti puternica, desi plangi, si ai speranta si vrei sa fii altfel. Majoritatea persoanelor care cresc asa ajung foarte rau, lipsa afectiunii parintesti ii face sa fie rai, razbunatori. Dar tu nu esti asa, si e bine.
Ce vreau sa te rog e sa fii la fel de matura in continuare si sa te gandesti la tine. Cata vreme ei te sustin, din obligatie, sau ca sa se dea mari cu notele tale, sau stiu eu ce motiv, tu profita la maxim de asta. Gandeste-te de pe acum ce ai vrea sa faci in viata, invata bine sa iti asiguri un loc la facultate, la fara taxa (buget) ca sa n-aiba prea mult de comentat cand vei vrea sa "fugi" la facultate, mergi la olimpiade in domeniu, in liceu, cei de pe locurile 1, 2, 3 pe tara, in anii de liceu, au locurile asiguate la facultate (se considera nota 10), si apoi poti sa lucrezi cu drag in domeniul tau, si sa ai o familie asa cum tu nu ai avut.
Ai grija de tine!
Si sa nu crezi ca ei nu te iubesc. Sigur ca te iubesc, anumite situatii sigur dovedesc asta, doar ca nu stiu sa se manifeste altfel.Cu alte cuvinte, la partea asta sunt chiar prosti. N-ai ce le face, au nevoie de un psiholog, si n-o sa accepte niciodata sa mearga la unul.
Daca vrei sa vorbesti cu cineva, lasa-mi un mesaj. Si, in scoala ta poate este si un consilier scolar, un psiholog specializat pe indicarea directiei in viata. Mergi la el/ea si te asigur ca discutiile voastre o sa te ajute enorm!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Nu mai fi asa trista. Bineinteles ca parintii tai te-au dorit din prima zi, poate au si ei zile mi grele, aveti probleme cu banii?, poate fi si asta un motiv. La partea cu iubitul, daca ai sub 15-16 ani, e si normal sa nu te lase. Du-te la mama ta si disuta despre scoala, apoi, discutia continua cu alte subiecte. Viata este o provocare. Ne ridicam, si cadem! Sa fi iubita si fericita. Salut 
Răspunde
Foarte adevarata partea cu "15-16 ani "
O fata cuminte e usor de dus de nas la o varsta frageda.
Am aproape 17 ani, am incercat sa discut cu ea, ba rade de mine, ba face "misto", ba spune tuturor si nu am mai incercat 
, nu sunt zile mai grele, sunt asa mereu , multumesc pentru raspuns
Nu cred ca rade de tine, poate rade cu tine, sau asa crezi tu ca se comporta, din cate am citit ai si un frate... parca. Asa se comporta si cu el?
Nu, de exemplu am zis sa stau si eu intr-o seara afara si el se ducea sa se intalneasca cu prietena lui, au zis ca nu ne lasa, dar mai tarziu pe el l-au lasat si pe mine tot nu ma lasau (dar am iesit pe geam) 
, cam asa e de fiecare data nici el nu a avut discutii, doar ca lui i-au facut toate voile
Sunt mai multe ipoteze, poate fi mai mic, si parintii vostri inca il vad pe el ca pe un copil si ii fac voile, asta insemnand ca pe tine te vad fata mare, cu responsabilitati... Sau poate fratele tau s-a dus sa cumpere ceva de la magazin, si a mai stat cu iubita lui... Dar un lucru e clar, nu exista parinte care sa nu isi iubeasca copilul, sunt mici excepti dar nu in cazul tau.
De asemenea parintii tai pot fi ingrijorati de iubitul tau, sa nu iti bata joc de tine.
Probabil parintii tai, in special tatal tau, si-au promis cand te-ai nascut, sa te protejeze, ei cred ca acel baiat e rau... spune-le parintilor tai despre el. Cum te alinta etc.
Dupa parerea mea trebuie sa le spui ce ai pe suflet altfel nu vor sti incearca sa vorbesri cu mama ta ea sigur te va intelege. Imi dai funda?
Buna,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
