Parintii mei sunt divortati, mama avand custodia. Insa nu o mai suport, nu mai vreau sa o vad zi de zi, plang in fiecare noapte din cauza ei, pur si simplu nu mai pot. Nu este violenta sau alte lucruri, insa nu o mai suport. Daca vreau sa ma mut cu tatal meu, el fiind de acord as putea? Ce ar trebui sa fac? Minora fiind.

Bună, la divorțul parintilor tăi, nu ai fost întrebată unde ai vrea sa rămâi?

Nu îţi spală?
Nu îţi dă să mănânci?
Te bate?
Nu te lasă la şcoală?
Dacă nu face nimic din toate astea, atunci tu eşti de vină!
Crezi că nu ştiu ce vrei cu adevărat?
Vrei libertate, să poţi face tu ce vrei cu bagabontii tăi!
De unde ştiu?
Din relatarea ta! Ai spus adevărul despre tine!

Nu pot sa-mi dau o parere concreta, dar daca spui ca nu e violenta sau alte lucruri de ce vrei sa te muti?

+1

+1

Pai trebuie sa vorbesti cu tatal tau si sa se deschida un proces..care va dura daca mama ta nu e de acord...si o sa treci prin milte crize de nervi (iti zic din experienta mea) dar pana la urma se poate merita ca pana la urma e fericirea ta... dragoste cu forta nu poti face

Și care e motivul pentru care tu nu vrei să mai stai cu ea? Din moment ce nu e violentă, așa cum ai spus, cu ce-ți greșește? Ai mare grijă, dacă mama ta nu-ți permite să faci anumite lucruri (ieșiri la ore târzii, cu toți golanii și nu-ți oferă mereu libertate) e din cauză că îți vrea binele. Nu spune că "nu o suporți" pentru că nu-ți permite să faci ceea ce-ți trece ție prin cap, așa e un părinte normal, se gândește la binele copilului... E normal să ai anumite restricții și cred că ar trebui să privești lucrurile și din perspectiva asta și să o înțelegi.

Aveam 3 ani

Nu sunt acel gen, nu umblu cu toti vagabontii de pe strada, nu fumez nu beau, nu fac nimic. am momente in care stau in casa timp de o saptamana intreaga fara sa ies in vacante. nu caut libertate. nu judeca. motivul pentru care nu o mai suport este ca ma face sa ma simt ca un nimic, nu are incredere in mine, ma trateaza ca un strain in casa. si nu numai faptul ca e rece. ma injura cand fac cea mai mica greseala, iar eu m-am saturat de mentalitatea ei. nu ma lasa sa ma duc la tatal meu decat in programul impus, de 2 ori pe luna in weekend uri sau ceva in genul, in a doua zi de craciun etc si intre orele impuse. nu pot sa il vad cand vreau, adica daca vreau sa iesim la o plimbare maine, nu pot. nu realizeaza ca am nevoie de cineva cu care sa vorbesc. nu ma intelege. tata o face. prefer sa locuiesc la el. sper ca te am lamurit.

Dupa cum am raspuns adineauri, nu sunt genul. poti citi. nu sunt doar 'restrictii' din partea ei, nu sunt un copil mofturos, nu ies din casa, nu sunt prietenii cu golanii, sunt un copil normal. vei intelege din ce am raspuns altcuiva.

Da-i o sansa mamei tale, apropie-te de ea, imprieteneste-te cu ea.Ai sa vezi ca te vei simti mult mai bine cand mama ta iti va fi prietena.Gandeste-te ca daca nu i-ar fi pasat de tine, te-ar fi lasat la tata-tu de mult, de la divort.Ea se chinuie sa te creasca bine, fii aproape de ea.S-ar bucura si ea daca ati fi mult mai apropiate.Stie ea mai bine de ce nu te lasa sa iti vezi tatal mai des, numai ea stie cat a suferit in casnicia ei, are motivele ei sa nu te lase sa faci ce vrei tu.Mama ta iti poate fi cea mai buna prietena dar asta inseamna sa stii sa te apropii de ea si sa-ti dai seama ca iti vrea binele.Succes.