Buna, eu cred ca sigur e din cauza varstei pentru ca adolescenta aduce cu ea multe schimbari de comportament mai mult sau mai putin ciudate. Si eu sunt adolescenta si le am pe ale mele si am trecut si eu prin faze asemanatoare. Cred ca cel mai bine ar fi sa te fortezi in perioada asta sa fii mai intelegator mai bun mai atent decat de obicei. incerca din rasputeri sa te intelegi bine cu ai tai si daca is de treaba si fac totul pentru tine atunci incearca sa iti preocupi timpul cu ceva nou si distracti ca sa te vezi cu ai tai mai rar poate o sa.i poti aprecia mai mult asa sau macar sa te intelegi mai bine cu ei. Si cu fetele la fel incearca sa le intelegi, daca nu merge sa.ti faci o prietena care sa te inteleaga asa cum ti.ai dori atunci axeaza-te pe prieteni mai mult iesi cu ei, distreazate, fa o excursie sa te mai relaxezi cel putin in perioada asta cand treci prin unele etape ale adolescentie.
Cred ca tu esti de vina ( nu stiu daca incep bine ), si nu cei din jurul tau; asa ca, cu toata atitudinea, dezordinea, tensiunea, presiunea pe care le simti (si poate nu toate isi merita locul ), straduieste-te sa-i intelegi si sa nu le gresesti prea mult. Se pare ca nu ei s-au schimbat, ci tu esti cel care trece prin niste transformari sau teste.
Incearca sa fii intelegator, razbdator si sa nu te pierzi. Lucrurile vor reveni la normal, deci incearca sa treci prin aceasta perioada cu putine pareri de rau. Le poti explica parintilor, ca doresti sa fii mai singur in momentele acestea, ca ai nevoie de cat mai mult aer pentru a nu te "incinge" intr-un mod neplacut. Stii ca ei nu-ti vor raul, ci doresc sa-ti fie aproape, sa te sprijine, invete si ajute, dar exista momente cand poti face asta dandu-te putin la o parte ( dar asta nu este acelasi lucru cu a intoarce spatele ).
Odihneste-te, plimba-te, calmeaza-te si reflecta asupra lucrurilor care se petrec in tine, asupra lucrurilor pe care le simti si a gandurilor.