Salut, am 16 ani și am următoarea problemă :
Nu-mi mai pot accepta propria-mi existența. Trecutul meu a fost un dezastru încă din fașă. Am fost incapabil și încă sunt incapabil să mă accept exact așa cum sunt, dar în următoarele momente vă voi prezenta un "scurt" istoric care mi-a destrămat și sufletul, m-a făcut să pierd credința pentru că nici măcar D-zeu n-a intervenit să mă "întărească" și mi-a făcut viața un calvar, o poveste de groază, un film horror.
N-am avut parte niciodată de iubirea maternă. Nu mi-am cunoscut niciodată mama personal și nici n-am putut accepta faptul că am fost născut prematur. Am fost făcut practic, dintr-o banală greșeală săvârșita chiar de propriul tată care mă considerase mai demult "o realizare proastă". Oricum, i-am stricat planurile când a aflat de sarcină, totul s-a ruinat pentru el. Mama oricum a fost ruinată când afla că, tata ieșea cu o "alta" in timp ce era încă în sarcină. Practic, nu și-o dorea într-adevăr pe mama, pentru el a însemnat totul o joacă, pleca cu zilele de acasă și ne lăsa pe mine și pe mama. Noroc de unchiul meu care-i era aproape mamei și-i ștergea lacrimile de durere. El a fost cu adevărat un sprijin
considerabil și-i mulțumesc enorm pentru tot ce-a făcut, dar din nefericire a decedat în 2007 împreună cu bunicii 
. După toate astea, mama n-avea încotro decât să-și reînceapă o nouă viață. De aceea, m-a lăsat pe mâna tatălui meu. Acesta este un prim lucru care mă deranjează enorm și regretele pe care le voi avea până-n mormânt nu vor dispărea niciodată...
Unii oameni se iau intenționat de propria-mi persoană, își bat joc de mine efectiv și mă iau la mișto, pentru că sunt mai slab și nu sunt o fire "de fiță". Nu pot să mai sufăr, să fiu luat în râs din cauza "feței". Toți îmi spuneau "Ce față ai!", "Sinucide-te", "Față de pedofil". Spre exemplu, astăzi au continuat șirurile de batjocură din partea unui coleg de-al meu care, n-are ce face in timpul pauzelor decât poze, dar eu fiind victima sa, am ajuns de tot "r**atul" in diferite ipostaze, el distribuind câteva poze unei fete.
Vă dați seama că de fiecare dată când cineva mă jignește indirect sau chiar direct, sau dacă mă critică, pun totul "pe suflet"? Cat n-am pus pe suflet în ăștia 16 anișori pe care-i am...
Nu vreau sa-mi distrugă și psihicul "monștrii" ăștia numiți oameni.
Mi-e milă de inculții aceștia care critică după aspect și nu după interior/creier. Păcat că nu critic la rândul meu pe alții și accept pe oricine, atât timp cât este om...
Când cineva mă critică sau mă vorbește pe la spate, mă simt pierdut, devin stresat și-mi pierd firea. Norocul meu că, in urma prematurității, au apărut câteva complicații pe globul ocular al ochilor și-am ajuns să port ochelari. Oarecum, ei m-au salvat. Dacă n-aș fi purtat, cred că m-aș fi sinucis de mult, pentru că oricum n-aș fi rezistat îndeajuns de mult replicilor. As fi ales calea >ușoară- somniferele. Și acum încă mă gândesc dacă ar trebui să iau supradozele sau nu, având în vedere că dacă mor azi sau mâine, va însemna același lucru. Viața în sine, reprezintă o "mizerie", un chin, un etern coșmar pe care nu-l voi încheia până nu dau colțul.
Toate aceste lucruri și multe alte întâmplări s-au atașat de mine și de subconștient și credeti-ma că mă-ncarc din ce-n ce mai mult.
Dacă pozele acelea vor ajunge pe Facebook,acestea vor fi ultimele cuvinte pe care le voi mai spune.
Lumea asta este prea perfectă pentru un imperfect ca mine.
Toți sunt perfecți și șmecheri la colțul străzii, dar tufă de proști.
"Nu judecați o carte după copertă".
Vedeți-vă de viețile voastre și nu mai judecați oamenii, vedeți partea plina a paharului și ce are de spus acea persoană. Nu-l îndepărtați, pentru că veți face o greșeală fatală.
Dar indiferența, aroganța și prostia in secolul 21 este infinită.
Vreau să renasc într-o altă entitate, mai perfectă decât "umila mea prezență"
Prin urmare, am pierdut tot, încredere, fericire, optimism, curaj. Am devenit irascibil, emotiv, începe să-mi fie teamă de oameni.
Totuși, a rămas intactă cunoștinta,intelectul, puterea de-a gândi, logica, capacitatea de reținere.
Oftez, oftez și iar oftez. Totul într-o lume în care nu te-ntelege nimeni și ești pe cont propriu.
Mai mult decât amărăciunea, nu cred că mi-a rămas...
Poate dau într-un stop cardiac sau un atac cerebral datorita supărărilor și tristeții... Chiar m-aș bucura. Să știu dacă totul se va termina în curând.
. După toate astea, mama n-avea încotro decât să-și reînceapă o nouă viață. De aceea, m-a lăsat pe mâna tatălui meu. Acesta este un prim lucru care mă deranjează enorm și regretele pe care le voi avea până-n mormânt nu vor dispărea niciodată...
Ceea ce vrei sa faci tu e cel mai stupid lucru posibil! Pari o persoana foarte inteligenta dupa cum scrii, o calitate prea rara in zilele noastre (crede-ma). Inafara de asta, de ce te-ar afecta? Este doar invidia de capul lor pentru ca nu vor putea ajunge niciodata la nivelul tau! Perioada prin care treci tu acum din punct de vedere moral, am trecut cu totii la un moment dat in viata! Capul sus, si nu te lua dupa ei cand iti spun " ce fata ai"! Daca erai o persoana fara valoare, te ignorau total si nu se luau de tine! Incearca si tu sa analizezi situatia, nu sa crezi tot ce zic altii..si eu pot spune cui vreau ca e nu stiu cum, dar sa nu cred adta de fapt! Ei sunt doar niste frustrati al caror viitor va fi groaznic, tu vei avea un viitor remarcabil, asa ca lasa trecutul in urma si concentreaza-te pe prezent! Asa trebuie sa faca toata lumea! Prin simpla ta prezenta ii complexezi, pentru ca esti special prin sensibilitate, comportament, esti deosebit iar ei nu pot suporta ideea ca le esti superior, asa ca prefera sa-ti faca rau! Cu pozele ...am patit si m-am dus si la director, nu au voie sa-ti faca poze fara acordul tau, e ilegal! Daca vor la inchisore, sa o tina tot asa! Vor deveni niste delicventi!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Ești un băiat care scrie destul de frumos sa ști. Poți sa ți găsești refugiu în asta, scriind despre tine sau despre alții sau citind. Povestea ta este trista. Ai răbdare ca o sa treacă liceul și va fi mult mai bine. Oamenii vor fii mai maturi și te vor aprecia mai mult pentru felul tău de a fii, pentru ce ai în cap nu pentru faptul ca nu ești popular sau smecheras. Trebuie sa fii puternic nu ești nici primul nici ultimul care se confrunta cu colegi dificili sau răutăcioși. Lasă i în pace, da le încolo de poze nu i o tragedie. După liceu îți va fi mai bine
Eu am inteles ca problema ta sta in felul urmator:
Ai tai cel mai probabil au avut probleme si nu s-au mai inteles iar atunci au inceput sa arunce acuze ca nu te-au vrut doar pentru simplul fapt ca ei nu se mai iubeau.El si-a cautat pe altcineva iar mama ta sa refugiat la unchiul tau pana si-a dat seama ca nu mai poate sa traiasca singura cum este si normal are nevoie de dragoste, iubire, grija si sprijin.Nu ai fost abandonat ci doar ai avut parte de doi parinti ce nu au stiut sa isi gestioneze vietile si nu au stiut cum se creste un copil.Soarta ti-a dat o a doua sansa daca totusi si prematur te-ai nascut si nu este nimic rau in a te naste asa deci nu o mai lua ca pe o problema.Nu cred ca esti asa de urat incat sa fi un exemplu de asa nu pe retelele de socializare decat daca te mai prostesti si tu si le dai apa la moara sau le povestesti viata ta si oameni fiind rautaciosi au profitat de sensibilitatea ta.
In loc sa iei somnifere sa te sinucizi mai bine acceptate asa sau fa ceva pentru tine, cauta persoane ce o sa te accepte indiferent cum esti sau cum gandesti si o sa vezi ca fericirea exista.Fiecare om are complexe si daca ai sti cate rautati mi-am auzit si eu si cate erau sa ma doboare dar am ajuns la 23 de ani intelegand ca trebuie sa iti pese de persoanele dragi tie care te accepta, te iubesc si te vor in viata lor ceia ce vei intelege si tu curand.Nu le mai da apa la moara ignorai iar daca au de gand sa posteze vreo poza fara acordul tau spune-le ca este ilegal si ca politia o sa le explice asta.
Suna la 116-111 este apel gratis la Telefonul Copilului!
Acolo sunt psihologi, care te vor asculta si ajuta sa treci de aceste momente de disperare. Suna-i te rog!
Voi încerca să le ignor părerile și să mă concentrez pe prezent. Mulțumesc de sfat 
Maica-mea voia sa ma dea la canal, dar au speriat-o medicii ca nu va mai putea face copii niciodata.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
