Salut, de cand mi-am pierdut relatia nu mai imi gasesc locul nicaieri, nici macar la mine acasa (este locul unde statea ea cu mine mai mereu), oriunde plec si plec singur fara o iubita, ma simt de rahat, am fost mult prea obisnuit cu fosta si ii duc dorul. Se pare ca am atat de mult ghinion ca nu se mai lipeste nici macar o fata de mine, pe cand fosta mea se pare ca a avut mai mult noroc ca mine in gasirea altuia. Nu stiu dar se pare ca nu suport singuratatea si se pare ca nu am trecut peste fosta relatie, ce naiba sa fac, cum sa imi schimb gandirea?

Cand intri intr-o relatie trebuie sa fi pregatit pentru casatorie. O relatie fara acest scop va duce la suferinta.
Singurul lucru pe care il poti face acum in aceasta perioada, este ca sa vezi unde ai gresit; iar pe viitor sa nu repeti greselile, pentru ca istoria sa nu se repete.
Iar daca ea a avut cea mai mare vina, atunci pe viitor trebuie sa stii ce fel de fata sa iti alegi.
Toti oamenii au defecte de caracter; dar sunt unele defecte cu care nu se poate convietui.
Iti recomand cartea aceasta: https://www.viatasisanatate.ro/iubeste-inteligent

Ocupați mintea cu altceva, e al naibii de greu sa uiți oamenii, dar asta este nu a fost sa fie
Hai sa plângem împreună, pe mod laxative și manele

https://youtu.be/b4ADSaOszk0
Ia auzi ce bine le zice Guguța asta ' te unge la suflețel

Gandul poate ramane toata viata, sant oameni care au alta relatie si le sta gandu la fosta partenera sau invers. Noi avem facilitati alternative in locul unei femei si in viitor o sa fie robotul care va inlocui relatia intre oameni pentru ca multi tipi nu gasesc relatie de durata, altii asteapta relatia perfecta care e oferita de un robot hibrid sintetizat in piele si forma umana senzatie tact temperatura tot. Speranta sa ramana altfel cine plange mila femeii e un terminat

Multumesc frumos pentru cuvinte si incurajare, ceea ce ai scris este foarte adevarat, trebuie sa las trecutu in spate doar ca uneori mai revin captiv in el fara sa vreau, pe fosta mea a ajutat o mull noua relatie ca sa treaca peste mai repede si sa ma uite, daca reuseam sa am si.eu alta iubita sunt sigur ca si eu treceam mai repede peste dar asa cum.ai zis ai tu, atunci cand cauti nu gasesti nimic...

E foarte greu in situatiile de genul.
Cum spun eu despre mine ca nu sunt făcută sa traiesc singura poate aceias chestie e si la tine.Eu ma îmbolnăvesc, intru in depresie si devin ipohondra daca raman singura.Ma atașeze repede de partener si ma lipesc ca si scaiul.Pur si simplu asa pot eu sa ma simt bine si implinita daca am pe cineva alaturi iar daca nu innebunesc.
Singura variantă in cazul tau este sa încerci sa iesi din colivie, sa călătorești în preajma cunoștințelor si a prietenilor, sa cauti cunostinte sau prieteni/prietene mai vechi cu care sa resocializezi si sa mergi înainte.
Luptele de genul desi par banale sunt grele si stiu asta pe propria piele.Si eu am avut o relație de 8 ani căreia i-am pus capăt, iar pe urma cand am inceput relația cu actualul erau mai mult la distanță și ne întâlnea destul de rar. Faptul ca mi-am schimbat viata asa mult si faptul ca am renuntat la tot cu ce am trăit si m-am obisnuit ma imbolnavit efectiv dar am luptat si acum sunt bine.Am umblat seri si noapte întregi pe drumuri aiurea si ma uitam la geamurile oamenilor cum isi făceau tabieturile si isi trăiau viata si simteam un gol în suflet.Plangeam,nu puteam dormi, nu imi găseam locul si chiar daca pare exagerat nici acasa la ai mei nu mai prea merg sa stau de o perioada lunga de timp pentru ca imi provoacă anxietate cand imi amintesc de momentele alea.

Nu ai pentru ce.
Daca nu ma insel genul asta de relatii se numesc relatii tampon, adica cand iti gasesti repede pe cineva ca sa uiti pe altcineva. Pe tine oricum nu ar trebui sa te intereseze asta, iti poti gasi pe cineva maine sau peste o perioada, nu uita ca "Ce se castiga usor se pierde usor" deci ea daca a gasit repede si imediat s-ar putea a nu fie ceea ce trebuie, tu s-ar putea sa gasesti mai tarziu si sa fie ceea ce trebuie.
De la astfel de despartiri dureroase si de la faptul ca ramanem captivi cu gandul acolo patim numai rele, cel mai rau lucru este depresia si eu nu vreau inca unul in berasla aceasta de aceea sunt aici pe TPU.
Stiu ca toata lumea zice uita si vezi-ti de drum, dar nu stim prin ce mijloace actioneaza gandurile si creierul, de ce unele persoane trec foarte usor iar altele foarte greu sau niciodata.
Dar cat voi fi aici nu vreau sa aud pe cineva pierdut din aceasta cauza, mai ales ca in afara de cateva femei foarte multe sunt niste profitoare si ordinare care nu merita sa le zici femei si multi baieti sufera dupa ele altii recurc la gesturi sinucigase, doamne fereste!
Deci fii tare viata are rost.
Unii trec prin divorturi grele si la 40-50 de ani isi gasesc iubirea vietii lor, deci niciodata dar niciodata nu este prea tarziu.
Si cine sunt ceilalti sa ne judece.

O sa treaca, ce naiba ai casunat asa pe aia? Da-o naiba. Fa altceva. Si daca pleci singur fara iubita ce? Unde e problema?

A fost prima de care m-am atasat foarte mult, care am iubit o foarte mult, care era aproape ca mine, de asta sunt asa casunat pe ea. Cu plecatu singur e nasol cand esti singur printre cupluri, te simti in plus si sigurel, e un sentiment tampit

Nu stiu cum a putut asa repede sa treaca la altul tinand cont ca eu am fost prima ei relatie adevarata si de durata, primul care l a iubit cu adevarat (asa cum spunea ea). Nu zic ca eu am fost prea cuminte, eram destul de gelos si cam prost de gura la certuri, dar cu toate astea imi dadeam si viata pentru ea la cat de mult o iubeam si culmea ca inca mai tin la ea. Mi se pare detul de ciudat sa treci de la un om la altul atat de repede, sa te saruti cu altul cand in urma cu putin timp te sarutai cu fostul, cand pe acelasi drum cu putin timp te plimbai cu fostul, acum sa treci tot pe acolo cu actualul. Au trecut aproape 4 luni de la despartire si in fiecare zi ma gandesc la ea. Este ciudat cat de mult dureaza toata treaba asta in capul meu, tot gandul asta si dorul de ea, cand stiu ca ea m-a uitat, se plimba si distreaza cu altul, ma oftic maxim ca eu inca ma gandesc la ea si nu sunt si eu fericit asa cum este ea acum. Sper doar sa vina ziua aia in care o sa uit de ea si o sa fiu mai bine.

Da cam asa sunt si eu, urasc sa fiu singur, urasc singuratatea, imi gasesc fericirea si implinirea doar daca sunt cu cineva, daca am persoana iubita langa mine, ma atasez repede de fel. Sper doar sa vina mai repede altcineva in viata mea si sa ma vindec.

Nu mai fi casunat asa ca nu e cazul, mai sunt fete care vor fi la fel de ok cu tine, cu pleacatul singur elimina acest sentiment tampit ca nu e cazul, nu ai incotro deocamdata, sa stii ceva, un om okey e multumit cu el insusi! Nu depinde de altul ca sa ii fie bine. Ca e mai bine asa, e alta, dar nu inseamna ca daca nu sunt cu x sau cu cineva, sa nu fiu bine.

Poate e de condamnat din perspectiva altora ultima afirmație făcută de tine,dar eu te inteleg perfect.
Multa lume mi-a spus si mie ca ei au impresia ca eu nu iubesc,ca doar vreau sa am pe cineva acolo,ca profit cum ar veni dar nu au cum sa inteleaga. Daca esti asa cum sunt eu si probabil si tu iti pui sufletul pe tava intr-o relatie si o dată ce iubesti pur si simplu te dedici complet acelei relatii,te atașeze foarte tare de acel cineva de langa tine pentru ca te simti singur si simti nevoia de afectiune, atenție, iubire. Nu e de condamnat ca astepti cu ardoare un acel cineva care sa reuple golul atata timp cat asta te ajuta pe tine sa supravietuiesti atata timp cat oferi si tu la rândul tău aceleași lucuri.
Oameni functioneaza diferit, iar daca tu ai nevoie de cineva sa nu te simti incomplet si bolnav fa asta, cauta.

M ai nimerit cu tot ce ai spus, asa sunt si eu ca tine, chiar daca sunt barbat, uite ca nah totusi sunt asa

Crede-mă e foarte dificil.Eu sunt si anxioasa de fel, nu ma acomodeze in societate, nu ma simt in largul meu indiferent de ce prieteni am in jur si indiferent de ce as face sau cati oameni as strânge pe langa mine daca nu este acel cineva la care tin tot singura ma simt.
Celor ce se arunca intr-o baie de oameni si merg la sucuri, cluburi etc si le trece suferință după o despărțire sunt norocoși, eu nu am cum asa.Eu ma simt bine doar dacă stiu ca atunci cand merg într-un loc unde ma distrez, ma plimb sau fac excursi e si cel cu care vreau sa ma tin de mana si atunci momentul ala de singurătate dintre relație e oribil si chinuitor.

Eu in general imi place sa ies doar cu persoana iubita, oriunde plec sa fiu doar cu ea, nu ma plictisesc deloc, ma simt prea bine, cand eram cu fosta doar cu ea stateam, daca nu era ea la mine acasa, eram eu la ea, nah asa sunt eu. Se pare ca ne asemanam noi 2 Nat1

Si mie imi place sa stau cu persoana iubită, imi place sa călătorim impreuna, sa petrecem timp împreună nu pre imi place sa cunosc oameni noi iar daca vin si cei vechi sa stea cu noi prefer sa fie de scurtă durată.
Nu stiu daca am îmbătrânit sau asa mi-am creat personalitatea da asa ma simt bine.

Exact asa si eu prefer. Nu stiu daca asta inseamna ca ai imbatranit, eu am 25 de ani deci sigur nu se datoreaza de la asa ceva

Si eu am 25 Si am avut deja o relație de 8 ani si acum una de 3/4 oficial dar eram prieteni mai demult.