De ceva timp ma simt ciudat (am 14 ani),eu si cu parintii mei nu am avut o relatie foarte buna si nici nu o avem, au avut o modalitate de a ma educa foarte DURA si foarte STRICTA care m-a afectat foarte mult emotional, dupa mult timp am invatat sa fiu puternica intr-o anumita masura incat sa nu ma las afectate de cuvintele acestor fiinte care s-ar presupune sa-mi fie de cea mai mare credinta.Mama mea cred ca sufera de probleme psihice,altfel chiar nu-mi pot explica comportamentul ei iesit din comun,oricum ideea este ca de la o vreme am o "sila"daca o pot numi asa fata de ei,ma simt incontinuu trista,si imi vine sa plang fara motiv,ma doare capul, simt ca am febra musculara si totusi stau numai in casa datorita astm-ului meu care i-a determinat sa fie foarte stricti.
Iar tatal meu deodata a inceput sa ma umple cu o afectiune care-mi provoaca o sila imensa, dispret ..am o sila in fiecare sunet pe care il scot,nu vreau sa vorbesc.
Si normal eu la cum ma cunosc, nu as proceda asa, as fi altfel.dar aceste sentimente ce se repeta zilnic m-au pus pe ganduri.In aceasta familie am inceput sa ma simt incomod,iar prezenta lor imi provoaca aceasta stare pe care imi este greu sa o descriu, un fel de dispret. Oare se datoreaza varstei, si faptul ca sunt la o varsta cand schimbarile au loc?

N-ai nultumit indeajuns lui Dumnezeu ca ai parinti, gandeste-te la orfani!

Ar trebui sa nu-i mai bagi inseama cand vezi ca exagereaza ii lasi in pace si mergi i camera ta si ei o sa se calmeze ..la mine merge

Eu am vorbit cu un doctor despre asta pentru. mine (am 12 ani) si a zis ca stare e normal datorita schimbarilor hormonale care sa produc in organism! Fiind ca nu te cunosc ti-as rcomanda ca toata intrebarea pe care ai pus-o aici sa i-o trimiti unui psiholog care raspunde pe internet! Oricum daca ai Facebook Poti sa ma cuti(ma cheama Mai Destept Ca Altii) si mai vorbim! Sper sa fie bine!

Noroc!

Nu cred. Cel mai bine ar trebui sa stai de vorba cu cine-va in care ai incredere. Si sa ii spui ce simti. Poate e doar ceva ce simti acum, si poate o sa treaca de la sine. Sau ar trebui sa mergi si la un pshiolog, altcineva nu are cine sa te ajute.

Mai dar stiu ca seara dau cele mai sentimentale si tampite raspunsuri... Care mai si functioneaza... trist, foarte trist.
Parintii tai nu te-au educat asa de aspru si strict degeaba.
Viata e dura, si tu nu ai fost lovita de viata inca pentru a-ti intelge parintii.
Nu le tin partea, sa nu crezi asta, dar vreau sa iti explic si ce cred ei ca sa ii intelegi.
Ai fost vreodata in centrul atentiei? Dar nu din cauza ca ai facut ceva special ci pentru ca esti batjocorita?
Ai petrecut 4 ani de batjocora continua, scuipaturi, bataie, certuri, amenintari, etc, in scoala?
Ai fost inselata, si ti s-a rupt inima cand ai aflat ca persoane pentru care erai gata sa-ti dai o mana este de fapt o curva, sau un flusturatic?
Nu cred.
Intr-o zi, viata o sa te vada pe strada, o sa zica "Ce bunaciuneee", o sa vina pe la spate, o sa-ti arda una-n cap, o sa te violeze si o sa te lase acolo.
Parintii tai vroiau sa te pregateasca pentru asta, dar nu au facut-o cum trebuie.
In loc sa te avertizeze de toate astea ei te-au facut direct puternica, fara sa stii pentru ce fac asta, si in asa fel ai ajuns tu sa-i dispretuiesti.
Ai zis ca ai 14 ani. Deja te simti mare si imi dau seama din intrebarea ta ca nu mai vrei sa fi protejata, si ca tu crezi ca-ti poti purta singura de grija.
Deasta nu-ti mai suporti tu parintii.
Tu nu intelegi ca ei vor doar sa te protejeze iar ei nu inteleg ca tu nu mai esti o fetita mica.
Dragostea tatalui tau iese acum la iveala pentru ca el poate realizeaza ca ai crescut, si ca in curand poate o sa pleci de langa ei, asa ca el incearca sa-ti arate cat de mult te iubeste chiar daca a fost dur cu tine.
Nu iti acuz parintii si nici pe tine, va acuz pe toti 3 pentru ca nu discutati unul cu celalalt.
Tu nu le spui lor ce simti si ei nu te ia in cosiderare.
Daca as veni eu la tine, te-as lua in brate, te-as saruta, ti-as spune ca te iubesc, si dintr-o data as incepe sa tin la distanta toti baietii care se apropie de tine ce ai intelege prin asta?
N-am idee ce ai intelege tu, tot ce intelege eu este ca ti-am spus ca te iubesc, si incerc sa protejez ce iubesc, asa ca chiar daca nu te pot avea nu pot lasa orice derbedeu sa te aiba.
Asta fac si parintii tai, dar o fac gresit, cum am mai spus.
Incearca sa discuti cu ei.
NU mai fi trista, nu merita, nu iese nimic bun daca esti trista, doar decizii prost gandite.
Sincer ma oftic ca nu exista o firma care sa angajeze un fel de consilieri, sa trimita oameni in toata tara care sa ajute persoanele ca tine, sincer, as fi in toate cazurile.
Nu vreau sa crezi ca sunt o persoana amabila, dimpotriva, urasc oamenii pentru ca mint, violeaza, apeleaza la violenta, ucid, se sinucid, etc.
Si urasc oamenii ca tine care ma fac sa-mi pese de ei, oamenii ca tine care imi fac creierul sa zica "Hopa, stai asa uite ca ma gasit pe cineva de care sunt interesat" si ma face pe mine sa vreau sa actionez si sa schimb ceva in viata acelei persoane.
In alte cuvinte, m-ai facut sa-mi pese, si nu o sa stau linistit pana nu o sa fac si eu ceva.
Nu stiu ce crezi tu despre lume.
Eu stiu ca daca vin pe TPU cu o problema medicala, o sa vina unii si o sa-mi suna ceva care sa ma faca sa ma simt mai bine, dar nu ca ar vrea ei neaparat sa ma ajute, ci doar pentru ca pentru asta este site-ul asta.
Singurii pe care te poti baza sunt parintii tai.
Nu cred ca este cazul sa te gandesti "Dar parintii mei nu or sa ma ajute".
Nu cred ca te-au maltratat pana acum, ca te-au tinut moarta de foame, etc.
Au avut grija de tine, deci inseamna ca te iubesc.
Uite, cand am probleme d'astea emotionale eu ascult melodia Fit For Rivals - Damage, ma ajuta.
Acum, ti-am zis deja ca pe net nu sunt oameni interesati in a te ajuta, si tocmai de asta eu vreau sa ajut oameni cu adevarat, pentru ca daca pe mine nu ma ajuta nimeni decat din interes, vreau sa fiu eu persoana care vrea sa ajute fara interese.
Nu lua vreo decizie pe baza tristetii singura.
Daca ai nevoie vreodata sa vorbesti ceva, sa te descarci sau orice altceva, stiu ca nu e acelasi lucru ca vorbitul intre patru ochi, dar sunt aici sa te ascult si pe tine si pe multe alte persoane daca vrei.
Bafta cu parintii tai, si incearca sa vorbesti cu ei, si sa le spui ce ai pe suflet.
Daca te iubesc, o sa te inteleaga.
Daca nu inteleg, aratel raspunsul meu, pune-i sa citeasca tot, chiar si asta.
Si sa citeasca cuvintele unui baiat care vrea sa aiba un copil care sa fie fata, ca s-o protejeze si s-o educe cum trebuie, pentru ca daca nu am o sora, macar o fata sa am si sa stiu ca o apar cum trebuie nu cum cred eu ca trebuie.
Macar daca tot te protejeaza sa o faca bine.
P.s - Sunt mort de oboseala, orice fraza pe care o consideri tampita o poti elimina, dar de obicei raspund seara pentru ca raspund din inima asa ca...

Spun aceste cuvinte cu cea mai mare sinceritate,da am fost batjocorita,insultata,tradata folosita,au fugit copii de mine, au ras de mine.
Si pentru parintii mei, a fost o perioada cand m-am simtit o povara pentru ca se certau zilnic ca nu mai au bani de medicamente(am astm, scolioza, miopie mare -7 si -5, am secul piciorului,fac crize de astm foarte des insotite de pneumonie)mama mea are un mod urat de as manifesta afectiunea,incerca sa ma faca perfecta, ma batea si imi spunea si inca imi spune ca sunt nebuna, ajunsesem sa plang cand trebuia sa plec de la scoala, nu vroiam sa merg acasa, imi era frica. orice cuvant pe care mi-l spunea era ca un cutit aruncat in mine, din clasa a 5-a m-am mutat in alta scoala, unde mi-am facut o prietena foarte buna, care acum ma tradat, doar pentru ca aveam note mai mari ca ea la scoala si asta o facea sa se simta inferioara..si sincer pentru ea care nu era placuta de lume am renuntat la multe persoane, pentru ea imi era de ajuns sa fiu fericita si acum ca m-a lasat, pow! am ramas cu ochii pe cer..si mereu am fost fraiera si cand cineva ma vrajea cu 2 vorbe bune si 2 consolari,eu le dadeam sufletul meu pe tava,ma bucur ca am scapat de sentimentul de frica fata de ei,si o palma nu ma mai face sa plang ca inainte, intotdeauna am fost o fire usor de ranit, si asta ma nelinistea si dormeam putin, asa ca am oferit mai putin timp scolii, mediile mele fiind sub asteptarile lor gen 9.40, 9.34, pentru ca simteam ca nu mai sunt in stare sa invat, iar semestrul asta mi-a iesit media 9.55, fiind din nou nemultumiti si ei chiar nu inteleg ca nu ma simt bine in ultima perioada, as vrea sa dorm mai mult dar ei ma trezesc in fiecare dimineata si orice discutia as incerca sa port se rezuma la scandal sau chiar bataie. Oricum am realizat ca nu sunt "singura pe lume"si chiar Remi din Singur pe lume nu era singur.Sincer in momentul asta as avea nevoie de cea mai mare imbratisare.)
Ehh, mereu am sa raman la vorba"Totul o sa fie bine".
Iti multumesc mult pentru comentariul tau care chiar m-a emotionat foarte mult >

Ah,am uitat! Apropo, imi place Death Note foarte mult.

Stiu pe cineva care are aceeasi problema ca tine si el rezolva chestia asta stand numai cu prieteni de incredere si facandusi o iubite pentru iubire si afectiune numai iubita lui ii ofera asa ceva. incearca sa iti faci si tu un iubit/a poate o sa iti treaca si incearca sa eviti certurile dintre cei doi sau dintre tu si mama ta...

Invata sa faci ceva care sa ii multumeasca chiar daca nu iti place trebuie sa te compromiti si sa incerci pe cat posibil sa ii multumesti... eu spun ca daca nu va rezolvati repede problemele o sa se intample ceva mult mai rau ce nu-ti doresc

Puteai sa mai scrii, ca mai era spatiu.

Heh, de multe ori ma las dus de ganduri si nu-mi dau seama decat dupa un timp ca acele ganduri inca le scriu...
Eh, mai trebuie sa-i raspund o data, deci mai pregateste-te pentru inca un eseu

Imi place sa citesc!

Poate fi si din cauza varstei.De obicei parintii, atunci cand te lovesti si iti e rau la inceput sunt ingrijorati dupa care cauta motive sa fie suparati pe tine. Acum ei sunt suparati ca tu ai atatea probleme ceea ce ar cam fi din cauza lor. Dar tot pe tine sunt suparati. Si eu in ultimele zile sunt mai suparata, m-am certat tare cu mama mea si nu am cu cine sa stau ca nimeni din prietenii mei nu iese afara.Eu nu am vorbit cu mama o zi intreaaga pana ce nu ea a ven it la mine si a inceput ea o discutie.Ca sa te simti mai bine poate ar trebui sa le spui ce te supara la ei sa-i infrunti. Tu macar iti faci dreptate.

Daca si asta e o problema, atunci...Mai omule! Fata, sau ce ii fi tu. Alti si-ar dori din tot sufletul sa fie ca tine.