Deci fac 23 de ani si am dese certuri cu maicamea cand e sa ma duc la gagicamea. Nu ii convine nimic. Amandoi muncim si facem naveta zilnic eu fiind sofer. Zilnic obosit cu munca asta de nu mai am chef sa fac nimic si ea cu pretentia sa o mai ajut la treaba. Gen curatenie in casa, mancare, spalat etc. Nimicuri de astea si problema cu banii fiind un salariu de 1350 lei lunar si 21 bonuri de 15 lei, pentru plata facturii, mancare si combustibil la masina si bineinteles eu pun bani deoparte luna de luna. Daca avea nevoie ii dadeam fara ezitare cand avea nevoie de ceva dar ii frica ca plec la iubita mea de tot si o las.
In familie lucrurile nu merg bine, stau in stres ani de zile din cauza mamei.
Tata de un an nu mai lucreaza, exista certuri si certuri, de munca nu isi gaseste ca vrea. E un alcoolic. Bea in fiecare zi ori la cateva zile ori mai rar. Nu avem relatii asa bune ca nu prea comunicam. Cateodata simt ca nu mai resist sa mai ascult certuri si sa ma cert. De multe ori ma gandesc asa. De ce m-am nascut sa traiesc in familia asta. Am inceput sa ma gandesc sa parasesc aceasta lume ca ma simt inutil dar nu pot face asta fara sa simt decat sa imi trag un glont in cap si gata. Cam lunga povestea dar m-a mai relaxat.

Buna. Stiu ca din nou cineva imi va comenta ca nu am inima sau suflet, dar asta e adevarul: COPIII NU AU FOST FACUTI PENTRU PARINTI. Daca parintii sunt buni, merita sa ii ajuti, daca nu, du-te unde vrei tu, si lasa-i. In nici o lege nu scrie ca trebuie sa ai grija de parinti. Parintii au facut copii ca sa perpetueze specia umana pe acest pamant. Am avut si eu o chestie asemanatoare in familia mea, dar mi-am luat sotul de mana, si am zis: HAI IN LUME, CA ASTIA NU INTELEG CA AM VIATA MEA, M-AM MARITAT, SI NORMAL NU SUNT OBLIGATA SA II AJUT. Tu nu esti casatorit inca, dar poti face de asemenea ce vrei. Acelasi gand de sinucidere aveam si eu. Daca nu te inteleg ai tai, iar tu nu te simti bine acolo, du-te in lume. Sa ai o seara frumoasa.

Pai cat timp vei trai cu parintii tai, tu liniste sufleteasca nu o sa ai, asa se pare... Ar trebui sa te muti in gazda cu prietena, iar lui maica-ta ii explici ca nu mai poti sta cu ei ca ai si tu o viata dar oricand poate conta pe tine. deci cam asta ar trebui sa faci. Primul pas e mereu mai greu apoi te obisnuiesti! Bafta!

Trebuie sa incerci sa vorbesti cu calm cu ea. Ea maica-ta te va intelege, ia-o odata ai zi hai sa stam putin de vorba. Si ii spui frumos uite mama am 23 de am iubita si e normal sa vreau sa fiu si cu ea. Nu pot sa fiu toata ziua cu tine vorbiti. fa-o sa inteleaga ca ai si tu nevoie de o relatie cu o fata. dar cu partea cu curatenia si alea are dreptate. nu te poti astepta sa te fi crescut si toate alea si ea sa faca totul si tu nimic, vii acasa e curatenie ai mancare pe masa etc. nu. pune mana si ajut-o ca nu-i robot si nici sluga pentru voi

Sinuciderea nu este o solutie! Stii ca exista vorba aia "Familia nu ti-o alegi"... Daca totusi nu poti comunica si nu poti sa le explici ce te deranjeaza la ei, ai putea vorbi cu un psiholog sau cu un prieten despre problemele de genul, pentru ca la final ai spus ca, povestind toate astea, te-ai simtit mai bine.

La partea cu problemele dintre ai tai numai Dumnezeu te poate ajuta. te sfatuiesc sa te rogi pentru ei si sa vezi cum incep lucrurile sa se schimbe

Nu sunt de acord cu gandirea ta! mai esti si femeie... Sigur esti ateu altfel nu ai gandi asa! Parintii tai te-au crescut si sigur ca orice copil si tu ai fost rea si nu te-au abandonat, tu cum poti avea o astfel de inima? Nu zice nimeni sa nu-ti traiesti viata, poti pleca din casa parinteasaca DAR, niciodata sa nu uiti de parinti si ajuta-i la nevoie, daca nu din dragoste fata de ei ca esti copilul lor atunci din respect pentru ca te-au crescut! Sigur nimeni nu e perfect si uneori oamenii pot fi foarte rai dar tu trebuie sa treci cu vederea peste rautatea lor si sa arati ca esti mai buna decat ei, nu lor ci tie insuti! ar fi multe de spus pe tema asta dar un singur lucru iti mai spun: cine nu-si respecta si ajuta parintii la nevoie, Dumnezeu ii va pedepsi crunt!

Trebuie neaparat sa ati faci familia ta cu femeia care o iubesti, si casa ta, ca acolo este evident ca no sa poti avea o familie pentru ca familia ta depinde de tine antr o oarecare masura si sant dependenti de tine oarecum fiind sprijinul lor. cunosc o familie vecina.au trei copii adulti au fost casatoriti dar nu au putut rezista parintii fiind alcolici, si traind practic pe spatele copiilor ei sant acum an situatia, ca nu pot avea o relatie ca nu au casa ca acolo nu se poate trai, nu zic sa nu-i ajuti trebuie ca sant parintii tai, dar trebuie sa te desprinzi de ei, ca altfel o sa ai o varsta si vezi ca nu ai realizat nimic

Eu m-as rupe putin de familie.incearca sa vorbesti cu mama tA si explica-i ca dupa Munca, ai nevoie de relaxare si ca esti epuizat si daca va Certati nu rezolvati nimic. Ajunge-ti la un compromis.intreab-o Ce ai vrea sa faci si intr-o zi pe Saptamana poate reusesti sa o ajuti si pe mama tA (poate vine si iubita sa te ajute) si explica-I Mamei ca daca nu-ti da pace vei fi nevoit sa te muti

E si normal sa nu fi de acord cu gandirea mea. In Religia in care sunt eu, e diferit. Ce ar fi sa nu iti mai dai cu parerea, mai ales ca e normal fiecare om sa aleaga ce vrea in Viata. De cand trebuie sa urmam toti acelasi model? Nu stii tu ce si cum am trait eu in Viata, si nici nu te priveste pe tine. Si mai ales, Viata fiecaruia e dupa faptele sale. Nu mai arunca repede cu "Dumnezeu te va pedepsi!" De unde stii tu? Din Biblie? Din surse Crestine? Te rog sa te informezi mai mult cu privire la Viata. Poate deja am tras prea multe din copilarie, si Viata iti ofera ceva mai bun. In Religia Dharmica in care sunt eu, gandirea e cu totul diferita. Asa ca nu mai arunca, cu piatra "Pedepsirii Lui Dumnezeu".

Nota de subsol:
Religii Abrahamice: Crestinismul, Iudaismul, Evreismul, Islamul.
Religii Dharmice: Hinduismul, Buddhismul, Sikhismul, Jainismul.

In orice religie ai fi Dumnezeu ii apara pe parinti! De unde stiu? Pai daca ai stii cele 10 porunci date de insusi Dumnezeu omenirii atunci n-ai mai intreba! Iar ca ai avut o copilarie mai grea nu-ti da dreptul sa uiti de parintii tai chiar daca au fost rai cu tine! Gandeste-te ca odata vei fi si tu parinte, daca nu esti acum, si vei avea aceeasi soarta daca nu mai rea...

Nu nu nu. Copiii mei se vor comporta cu mine in functie de cum ma voi comporta eu cu ei. Soacra mea e o mama exemplara. Eu invat de la ea sa fiu mama. Imi iubesc soacra mai mult decat si-ar putea cineva imagina, si ea ma iubeste la fel, asa ca asta depinde de cum ma voi comporta.

And a little thing: Nu-mi vorbi de cele 10 porunci. Am fost Crestina, indoctrinata, am facut liceul intr-un seminar, de unde am invatat mai mult decat as fi vrut. As putea expune niste doctrine care i-ar face pe absolut toti crestinii sa se gandeasca la a iesi din Crestinism, dar nu am voie. In seminar, eu si jumate din seminaristi din clasa a IX-a am parasit Crestinismul. Asa ca nu incerca sa ma inveti Crestinismul. 15 ani L-am iubit pe Isus mai mult decat iti inchipui, dar tot Isus mi-a aratat adevarata Lui istorie, nu aberatiile ce le stiu toti. Isus nu e cum cred oamenii. E mult mai mult.

Foarte complicat.Am trecut prin aceeași etapă. Toata lumea dă sfaturi. Unul mai savant ca celălalt.Argumente,contraargumente,ai stârnit o mica polemică pe subiect. Dragul meu, trebuie să decizi ce e bine pentru tine. Daca ai lângă tine femeia care trebuie și care tu consideri că merită, pleacă. Cauta-ți o chirie si încearcă să iei viața în piept.Va fi greu dar,dacă, iei deciziile corecte, va merita efortul.
Chestia cu sinucisul este o prostie, în viață vei da piept cu multe probleme, ce vei face? De fiecare dată cand va fi greu te vei gândi să te sinucizi.Ai viața înaintea ta.Aduna-te si judeca ca un adult(teoretic la 23 de ani esti adult). Mult succes.

Și cine te obligă să stai cu ei în continuare?

De ce sa parasesti lumea asta si sa-ti tragi un glonte in cap cand poti sa-ti parasesti parintii si sa pleci la gagica-ta ( ca tot ii e asa frica mamei ta ). Stii, pana la urma de ce ti-e frica nu scapi.
Ai 23 de ani, ai un loc de munca, ai un venit ( nu foarte mare, dar daca si gagica-ta munceste va veti descurca banuiesc ).
Cat ai de gand sa mai stai cu ai tai mai ales ca te trateaza in halul asta?
Pari un baiat bun daca ai un servici si nu esti o haimana care sta pe banii lor. Daca erai asa mai ziceam, dar in situatia ta nu le inteleg reactia.
Ori faci ordine cu ei: Il opresti pe tactu din baut, il iei putin de guler ca de la barbat la barbat si-i spui "Ba, ori te duci sa muncesti ori de la mine nu mai vezi nici un ban ( ca banuiesc ca de la tine are bani de bautura daca el nu are servici )".

Si mamei ta ii spui ca nu e treaba ei ce faci tu cu viata ta odata ce esti major. Ce-ti poate face? Afara din casa nu te poate da ca se teme ca pleci la gagica-ta si e un paradox aici.

Eu cam asa vad situatia.

P.S: Scuze pentru cuvinte gen "mama ta", "tactu", dar eu-s mai de la tara si asa m-am obisnuit sa vorbesc. Nu am zis-o cu rautate.

Le-a corectat TPU, nevermind.

Fai un pas si vezi cum se adapteaza in timp, nu te grabi sa schimbi totul radical. Din ce spui parintii tai vor comenta indiferent de caz. Deci nu ii brusca pentru ca sunt ai tai, dar mergi pe drumul tau.

Apreciez ceea ce ai scris.
Cele de mai sus, sunt jumătate din adevărul vieții.
El nu a plecat încă de acasă.
Acolo este o situație complicată neterminată în care are și el partea de responsabilitate. Dacă și-o asumă, devine om. Dacă nu, pleacă cu o lecție de viață neterminată pe care o va repeta altă dată în altă parte. Dta la fel.

Doar că în religii nu se gândește.