Doresc sa va intreb ceva. In general, voi de Craciun, in preajma Craciunului cum sunteti? Cum va simtiti? Desi este, se zice, ca e o sarbatoare magica, a bucuriei, veseliei, frumosului, eu sunt, ma simt exact opusul. Intru incet intr-o stare de melancolico-nostalgico-tristete, si nu imi explic de ce. De fiecare data când se apropie Craciunul, ma simt asa, parca nu ar fi o sarbatoare frumoasa, de care ar trebui sa ma bucur. Desi am de toate, nu imi lipseste nimic (zic eu) sunt totusi trist. Sa fie depresie, sau ce?
Ma gândesc la trecut, la anii când eram copil si Craciunul parca era altfel, ma gândesc la ce am si nu am, la moarte uneori, in sensul ca as ramane singur...

Daca crezi in Dumnezeu, aminteste-ti, cum in ziua aia, acum mii de ani, a venit o "persoana" care ne-a salvat vietiile, mai exact si cea care ne-a creat.
Daca nu crezi, nu prea ai de ce sa fii fericit.

Mno, nu pare a fi Craciunul peste 2 zile.Cand eram mic, eram bucuros, aveam o stare 'ciudata', dar acum, i don't give a single fu.ck.
Mai degraba de revelion, cand vezi artificii etc.

@MinerX, ce treabă are potenţiala naştere a lui Iisus cu 25 decembrie? Arăţi doar că habar nu ai de propria religie.

Iar bucuria aia de Crăciun e specifică copilăriei. Când creşti ori trece neobservată şi c-un cârnat, ori cu griji dacă eşti sărac. Şi da, mulţi oameni devin deprimaţi. Ştiai că în perioada asta a anului sunt cele mai multe sinucideri? Prea mulţi oameni singuri şi/sau săraci. Hai să nu mai mâncăm floricele şi alţi ghiocei cu reclame Coca COla. Crăciunul nu e aşa roz cum pare.

Daca a nins sunt fericit, daca nu a nins, in anul ala nu a fost Craciun.

Buna! De obicei sunt mai linistita, in sensul ca stau mai mult pe acasa (obisnuiesc sa calatoresc destul de mult). In perioada sarbatorilor ma plimb prin oras, ma uit la filme, imi place sa privesc Craciunul la originile lui, sa daruiesc mai mult, sa zambesc mai mult (pot fi observata cu un zambet tamp pe fata oriunde as fi), nu la impodobitul bradului, concurs de decorat exteriorul casei intre vecini, mancare si bautura pana vine Salvarea. Sunt o persoana mai spirituala, in zilele astea ard ceva mai multe lumanari in casa mea decat in restul anului. Sa stii ca uneori si eu am senzatia ca lipseste ceva desi fizic si psihic ma consider cea mai norocoasa persoana insa trece atunci cand ma gandesc la o persoana draga mie, cand ma duc fara motiv si imi imbratisez mama sau daruiesc ceva unei persoane straine. Eu zic sa fii mai bun, daruieste mai mult fara niciun motiv daca ai de unde, gandeste pozitiv si nu te pierde in sarbatoarea comerciala ce inveleste adevarata semnificatie a Craciunului. Sa fii fericit alaturi de cei dragi tie! Numai bine!

Da este normal, in special dupa ce crestem. Si eu ma simt destul de trista pentru ca pentru mine, la fel ca si majoritatii adultiolor cred, Craciunul si-a pierdut din magie, insa incerc "sa fortez spiritul Craciunului", impodobind bradul, cumparand cadouri, ascultand colinde, vizionand filme care imi faceau placere cand eram mica, petrecand mai mult timp cu familia si cu pritenii, bucurandu-ma de zapada (inainte sa se mocirleasca) etc.
Din pacate, anul acesta nu prea am simtit Craciunul, momentan sunt departe de familie si de prieteni, intr-o tara in care nu ninge, asa ca mi-a fost destul de greu, dar na, poate la anul. Oricum, incerc sa ma axez pe lucrurile care imi fac placere.
Cand crestem, cred ca toata lumea incepe sa se simta nostalgica de Craciun.

Nu la asta ma refeream.

Eu in loc de craciun mai mult imi sta capu la femei si servici si ma inveselesc

Cand intelegi care este sensul vietii, nu te mai simti rau.Pe situl jw.org poti cauta informatii utile sectiunea publicatii- biblioteca online.

Sunt ateu, nu cred in sarbatori, pentru mine e doar un prilej sa ma indop Ce pot spune, sinceritatea ma omoara. Mi se par pagane.Cum pot sarbatori ceva care face parte din o poveste? Mi se pare totul atat de fals, oameni rai incearca sa para 'buni' (: sad story guys.