Buna, alexxxandra99
Nu-ti fa teama sa intrebi din nou, unii parinti pur si simplu raman blocati si nu stiu ce raspuns sa-ti dea la astfel de intrebari.
Si eu cu mama eram exact la fel, sincer eu am invatat sa trec peste acest mic impediment incercand constant sa vorbesc deschis cu ea, despre orice. Apropo te-ar ajuta mult daca ai deschide chiar acest subiect al comunicarii nesatisfacatoare dintre voi.
Mult success!
Trebuie sa mai incerci... Oricat ar fi viata asta de complexa, omul tot mai are momente de revenire cand in liniste se gandeste la ceva mai profund si semnificativ. Nu strica si o mica rugaciune... Priveste-o pe mama cu drag, ascult-o si i se va deschide inima si privirea mai mult catre tine.
Ai putea sa-i zici ca vrei un sfat parintesc, pentru ca acela te-ar putea ajuta cel mai mult.
Trebuie sa mai incerci, daca reactioneaza la fel explica-i ca ai nevoie de un sfat de la ea si sa-i spui ce ai pe suflet.Nu te lasa batuta daca ii vei spune asta din inima sunt sigura ca te va asculta! Succes!
Mai incearca poate de data asta te va asculta, printre altele aminteste i ca nu mai esti fetita aia care se juca cu papusile si ca ai trecut la etapa in care ai nevoie de un sfat parintesc
Nu stiu care e parerea ta, dar eu cred ca intr-o zi vei izbucni si tot ii vei spune ca vrei sa mai discuti cu ea si altceva in afara de tema de la mate, nota la romana, si profa de fizica.Ca ai ajuns la varsta in care nu te mai joci cu lopatica in nisip.Ai putea sa incepi cu chestii banale, dar intr-un fel profunde.Intrebari de genu':"Cum fost primul tau sarut?","Cum e sa ai copii?"...etc.Ce stiu eu!? Fa cum simti, si gata! Poti sa te adresezi direct spunandu-i "Vorbeste fratee!", dar atunca ar ramane fara cuvinte si va fi mai rau.Nu stiu...nu o cunosc chiar asa de bine pe mama ta ca sa stiu sa o abordezi.Bafta! XOXO