De un timp îmi urăsc familia! Sunt niște handicapați, am o sora, un frate și un tata vitreg și mama. Tatăl vitreg este un bețiv, și joaca deseori la jocurile de noroc. Mama este o handicapata, nu o suport, este foarte enervanta. Sora mea este ff urâtă și ea cred ca este destul de ok, doar ca este foarte dezordonata. Fratele meu este dracul în persoana, nu îl suport nici sa îl văd, își șterge fundul plin de rahat de prosop și după ce se scarpină pe la fund mă pune sa îi miros degetele, copilul ăsta e insuportabil, îmi mai zice ca sunt și iubitul lui.
Deci situația este ca eu învăț decent la școală dar tatăl meu vitreg nu ne duce nicăieri în vacanta, el prefera sa stăm acasă. Ei bine, stăm acasă dar când vreau sa ies cu prietenii la un fotbal nu mă lasă, dacă stau și mă joc toată ziua pe telefon zice sa nu stauitam toata ziua pe telefon. Ce pot face sa mă simt mai ok și sa îi ignor cât mai mult posibil? Îi urăsc!

Vezi tu familia nu prea ti-o alegi tu.
Nu stiu de ce iti faci mama handicapata pentru ca eu cred ca doar cu ea poti sa vorbesti despre tot ce se intampla. Daca sora ta se simte ok in pielea ei nu o mai jigni, daca fratele tau are un comportament urat vorbeste cu mama ta, daca tatal tau te cearta si iti reproseaza lucuri ascultal si fa partial ca si el si dupa te va lasa sa faci si ca tine.

Din tot ce ai scris, doua lucruri mi se par mai grave: ceea ce face fratele tau (este un lucru pe care trebuie sa-l discuti cu mama ta, ca sa-i atraga atentia) si faptul ca nu discuti cu mama ta (poate si cu tatal tau, dar fiind tata vitreg...) despre aceste lucruri.
Eu consider ca de vina esti si tu. Vina ta reiese din faptul ca-i caracterizezi pe toti in fel si chip, numai pe tine te consideri perfect. Asta nu se poate.
Pe tatal tau vitreg nu-l poti schimba tu. Daca mama ta il suporta, trebuie sa-l suporti si tu.
Ati numi mama handicapata... e un sacrilegiu (chiar daca ar fi). Mama este una si - mai ales ca ai tata vitreg asa cum e - ea ar trebui sa-ti fie principalul sprijin.
Nu am inteles care este mai mare: tu sau fratele tau, dar ti-am spus ce trebuie sa faci, daca pe tine nu te asculta.
Nu toti oamenii sunt frumosi. Orice om este si se poate crede ca este OK.
Si in loc de concluzie: cred ca suferi de o criza adolescentina, cand nimic nu e bun, cand totul te incurca, toti sunt impotriva ta.
Eu iti recomand sa te mai gandesti ca este familia ta si alta mai buna n-o sa ai. Impaca-te cu faptul ca acela este mediul in care traiesti. Si fii ma maleabil, mai tolerant cu greselile, defectele altora.

Ce ar fi daca nu ai avea aceasta familie? Ai fi orfan si nu ai avea frati care sa te enerveze? Nici parinti care sa iti dea de mancare sau sa aiba grija de tine. A fi bun nu inseamna sa ai o familie model ci a iti iubi, in primul rand familia asa cum este ea...handicapat sufleteste este cel care uraste. Asa ca tu esti doar un copil razgaiat si nimic mai mult....revino-ti sau tot tie o sa-ti fie rau in viata.

Sau poate ti-ai dori sa fii orfan si fara familie?! (Doamne fereste)

Nu trebuie sa ii dai peste nas ca are o familie si sa zica "mersi" pentru asta. Daca familia-l trage in spate, unde e beneficiul? E greu cand nu te intelegi cu un singur membru al familiei, apai cu niciunul?

Nu este cazul sa "sustin" parerile unui copil razgaiat care nu stie sa aprecieze ce are. De aici provin generatiile viitoare cu care nu ne intelegem...pentru ca sustinem si chiar incurajam un comportament indezirabil la copii de astazi, tinerii de maine si adultii de poimaine. Apoi tot noi ne plangem.

Si cine-i educa fratele meu? Un tata betiv si o mama absenta? Tocmai, pune-l in gand pe copilul asta intr-o familie cu niste norme morale MACAR MINIME si intrebarea asta era inexistenta! N-a pus-o la plictiseala, a pus-o intr-un moment de maxim conflict probabil in care s-a simtit neputincios, razgaiat e ala care urla-n magazin ca vrea o jucarie de 100 de euro, nu el.

Situația nu-i deloc una benefică nici pentru tine și nici pentru mediu familial. Te sfătuiesc sa mergi sa vorbești cu psihologul școlii despre aceste lucruri, iar el va găsi cu siguranța o metoda decenta prin care îți poți face auzite nemulțumirile fata de familia ta!

Buna!

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.

Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!