Salutare! Vreau sa expun problema mea cat mai pe scurt. Cat despre rauvoitori sau critici, rog sa se abtina pentru ca nu voi lua in seama mesajele lor.
Bun. Acum un an si ceva trecusem printr-o despartire dureroasa si tocmai ce intrasem la facultate, trecusera vreo 5 luni si eu tot ce faceam in fiecare zi era sa plang si sa beau, nu ma puteam concentra pe invatat, eram distrus, astfel incat materia s-a adunat si am renunat la facultate, am ajuns acasa, ai mei au pus foarte multa presiune pe mine, m-au criticat mult, m-au injosit si nu aveam liniste deloc, nu m-au inteles cu nimic. M-am gandit sa ma revansez si sa dau la scoala de pompieri, am facut scoala de pompieri, iar acum sunt repartizat in Bucuresti, insa vreau sa spun ca nu am liniste deloc, am intrat in depresie, nu ma pot odihni deloc, fiecare zi e un chin si nu imi place ceea ce fac, ceea ce vad in primul rand, cazuri si cazuri. Odata am simtit ca lesin, iar dupa ce am iesit din serviciu m-am gandit sa imi dau demisia fiindca nu mi se potriveste deloc meseria, nu este pentru mine, nu sunt adeptul militariei, caprariei si a tot ce se intampla in sistemul acesta. M-am gandit sa ma inscriu la facultate, sa imi iau ub job part time si sa ma cazez la camin studentesc, mai ales ca acum ma pot concentra pe învățat fiindca am trecut peste despartire si ma simt in regula. Problema este cu ai mei, fiindca ei nu accepta asta, tot timpul ma critica, nu ma asculta si nu incearca sa gaseasca solutii si mai sunt si violenti.Am 22 de ani. Efectiv zi de zi ma omoara gandurile astea, nu mai pot avea liniste si traiesc un calvar. Va trebui sa platesc scolarizarea, adica 100 de milioane daca demisionez. Sincer, din exterior lucrurile par frumoase, dar in cadrul sistemului este foarte urat, nu critic pe nimeni, apreciez colegii mei pompieri si ii admir pentru ceea ce fac, doar ca eu nu ma pot adapta.M-a extenuat psihic meseria asta si simt ca nu pot continua asa, ca intr-o zi poate cad jos si nu ma mai ridic. Ce sa fac? Nu stiu cum sa fac sa multumesc pe toata lumea, cu ai mei nu ma inteleg deloc, spun ca nu am realizat nimic pana la varsta mea, ca e vaide mine si ca sunt pierdut, credeti-ma, uneori simt ca o iau razna, vreau sa fiu linistit, sa studiez, sa duc o viata fara sa vad mortaciuni, scandaluri, nebuni sau sa imi pun viata in pericol, as spune mai multe dar nu vreau sa o lungesc, am rezumat pe scurt povestea mea. Acord funda si va mulțumesc din suflet dacă ma puteti ajuta cu un sfat bun.
Prima data trebuie sa te mulțumești pe tine nu pe ai tai.
Fa ceea ce îți place atât timp cat ai de câștigat din asta și fă-ți timp și pentru tine sa te recreezi
Pe mine animalele m-au ajutat sa trec peste momentele proaste ale vieții de exemplu poți sa adopți o pisica sau un câine sau poți sa vizitezi adăpostul de câini sau pisici și sa te joci cu ei, crede-ma ca te v-or face sa te simți mai bine.
Ca idee încearcă sa faci ceea ce îți place, sa fii tu însuți și sa nu te stresezi sau sa faci ceea ce nu îți place pentru ca tot tu ești cel care suferă
O sa îți revii în curând și orice alegere pe care o faci este buna
Sucess! Și sper ca măcar puțin am încercat sa te duc pe calea cea buna.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Contactează-mă în privat dacă vrei să auzi alte "umilințe" dintr-un alt sistem de stat de la noi. Poate dacă auzi și de acesta te mai gândești oleacă, înainte să pleci. Măcar până îți pui ordine în gânduri. Că exact așa sunt și eu. Dar aici nu mi mai expun viața. Vorbim în privat dacă vrei un sfat mai deep. Cât de părinți, din meseria mea sunt expertă la a vedea cum au ajuns părinții în ziua de azi. 
Deci dă-mi de veste dacă vrei să auzi mai multe. Zile bune!
Răspunde
''Acum un an si ceva trecusem printr-o despartire dureroasa'' ha ha ha! Si te-ai facut... pompier!
Multumesc mult de sfat, om bun, exact asa m-am gandit si eu, adica de ce trebuie mereu sa multumesc pe toata lumea? Pentru ca fiecare va veni cu propria sa parere, important e sa fiu eu in regula cu mine insami. Nu pot continua intr-un job in care eu nu ma simt in regula si la o adica pot pune si viata celuilalt in pericol, cand pot face ceva mai placut, mai frumos si care imi va aduce liniste macar, fara sa imi pun viata in pericol sau sa patesc ceva.
Nu, nu mă refer la numere de telefon ci aici pe chat să-ți las impresiile unei alte munci la stat. Hai că te contactez eu și-ți scriu tot ce am cunoscut eu în munca mea. Și-ți las și niște sfaturi din perspectiva mea. Dar nu știu dacă te pot contacta că sunt junior.
Oricum mai bine imi scrii numarul de telefon sau iti dau instagramul pentru ca asa e mult mai usor ss vorbim, parerea mea
Nu știu cum e "sistemul" la pompieri, dar sigur ai acces la policlinica MAI. Cere un consult la psiholog. Ori te ajută să te reechilibrezi, ori să te scoată din sistem ca inapt. Așa scapi și de plata școlarizării.
Sfatul bun. Rămâi acolo unde ești. Mergi la un psiholog să te ajute.
Nu există viață ușoară pentru nimeni, doar iluzii.
la sfarsitul vietii tot ce conteaza e daca ai facut ce ti-a placut si daca n-ai regrete.Cu ce-l incalzeste pe el daca ramane pompier si cand e batran primeste un **** de pensie daca toata viata o sa fie frustrat ca nu face ce-i place? Realizeaza romanu ca mai sunt si alte chestii mai importante decat banii?
,,Nu stiu cum sa fac sa multumesc pe toata lumea, cu ai mei nu ma inteleg deloc, spun ca nu am realizat nimic pana la varsta mea, ca e vaide mine si ca sunt pierdut'' Treaba ta este sa te multumesti pe tine, nu pe ceilalti.Ai incercat sa ii multumesti pe parinti si ai ajuns sa ai o slujba pe care o urasti.
Cel mai intelept ar fi sa nu repeti greseala.Parintii tai probabil devin disperati, insa fa alegerea pe care o doresti tu si asculta-ti intuitia.Pari foarte debusolat.
Crede-ma ca parintii tai se vor impaca cu decizia.In general acestia tin cu dintii de modul in care controleaza viata copiilor, tocmai pentru ca vor sa isi repare propriile greseli si cumva prin modul in care cresc si ii impun odraslei propriile lor alegeri, incearca sa se revanseze pentru esecurile lor.Modul acesta de a gandi e foarte toxic.
Inca ai timp sa te linistesti si sa alegi o meserie care nu te doboara psihic.Nu asculta de cei din jur, gura lumii nu o astupi, mai ales a romanilor.Succes.
Vremurile usoare creeaza oameni slabi.
Tu esti exemplul viu. Esti jalnic.
Nu ai terminat facultatea ca te simteai rauț de la despartire.
Apoi nu iti place la pompieri ca e mult de munca. Oh, saracutul de tine. Ce n-ai da sa te sustina ai tai cu tot ce ai nevoie, sa mai pierzi inca cativa ani pe banii lor "invatand" pentru facultate.
P a ti se scoala? Sau ai o scuza si pentru asta pe care i-o zici gagica-tii?
Vrei sa faci ceva in viata asta? Incepe prin a nu te mai plange. Restul vor veni de la sine.
De ce te ai mai făcut pompier, trebuia sa intuiești cumva ca nu e pentru tine. De unde plătești școlarizarea? Nu e problema ca vrei sa renunti, problema e ca trebuie sa plătești. Sfatul meu e sa reziști pana trece acea perioada de munca și poți sa renunti fără sa mai plătești școala, apoi cauta sa faci ceva de care sa te ții. Majoritatea au parte de despărțiri în facultate dar asta nu ii face sa renunțe la studii. Nu încerc sa ți țin morala ci sa realizezi ca trebuie sa faci lucrurile cu mai multa înțelepciune. Nu este ok sa ramai pompier dacă nu te poți adapta dar încearcă sa eviți taxa aceea.
Fiindcă dacă nu rămâne, trebuie să plătească școlarizarea și nu are de unde.
Ca sa numai platesc scolarizarea trebuie sa mai astept 10 ani. Eu nu rezist atata timp. Pana la urma sunt 100 de milioane si nu o sa trebuiasca sa ii dau pe toti pe loc. Ci treptat.
Salut, suntem amândoi în aceeași situație, e posibil să fii fost și în aceeași promoție, povestea e lungă și la mine, dar situația e asemănătoare, dacă vrei să vorbim altundeva mai detaliat.
Salut, pai da-mi nr tau de telefon in privat si vorbim mai multe pe whatsapp.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
