Buna diana, presupun. Hai sa iti spun o mica povestioara ce te poate incuraja mai mult (ca sa stii : trebuie sa privesti tot timpul partea plina a paharului )
Se face ca acum multi ani un baiat cu varsta de 15 ani afla ca parintii sai isi pierd viata intr-un accident de masina. Totul s-a naruit in fata lui, banca venea sa ii ia casa, el nu avea cum sa plateasca datoria, cei de la protectia copilului au incercat sa il ia, dat fiind faptul ca nu avea nici o ruda, iar el ca sa scape fuge in lume. S-a urcat in primul tren care i-a iesit in cale, si a plecat inspre new york (nu te gandii ca e america si ca acolo totul e posibil, pentru ca nu e chiar asa, ca sa mentionez, el in state locuia). Odata ajuns la new york a s-a angajat ca spalator de vase intr-un restaurant de lux, din primul salariu a reusit sa isi inchirieze o camera deasupra restaurantului, si si-a luat un costum de la reduceri. Timpul trecea si el isi dadu seama ca la 18 de ani nu putea ramane asa. A incercat tot ce i-a trecut prin minte, sa isi ia un part time job, sa avanseze la serviciul sau, ba chiar sa plece iar. Nu a reusit nimic, doar ca lucrand la acel restaurant de lux a reusit sa cunoasca destul de multa lume buna, pentru ca atunci cand nu spala vase deabarasa mese. Intr-o zii si-a luat inima in dinti si s-a dus la o persoana din restaurant si i-a propus ceva, ce la timpul acela era practic imposibil de realizat, un zgarie nor in mijlocul Manhattan-ului. Omul de afaceri a acceptat si i-a oferit suma de bani ceruta de aceasta. Asa se face ca la 23 de ani a reusit sa prinda prima sa afacere importanta. Ca sa sar nitel peste ce s-a intamplat cu obtinerea spatiului pentru cladire, pot spune ca prin istetimea sa a reusit sa cumpere acea portiune de teren si sa se apuce de lucrare. In termenul dat, 2 ani jumate, a ridicat cladirea de birouri in mijlocul Manhattan-ului si asa au inceput toate sa se lege. Acum omul este printre cei mai bogati oameni din america.
Povestea este una de succes, si este reala. Garantez, ceea ce trebuie tu sa intelegi de aici este ca nu conteaza cat de jos esti, pentru ca odata ajuns jos vrei cu foarte multa inversunare sa ajungi sus! Si odata ajuns sus nu te poate ajunge nimic, si sa te dea jos pentru ca ai luptat foarte mult pentru a ajunge acolo sus!
Sper ca intr-o zii sa ajungi si tu sus, si atunci sa iti amintesti mica mea povestire!
Cati ani ai? Poate ar fi o ideea dupa mesele sa ai grija de un copil, chiar daca primesti alimente sau alte lucruri. Intotdeauna este o cale, dar trebuie gasita.
Adresa mea e rozalia2583@yahoo.com, daca iti pot fi cu ceva de folos, scrie-mi pe larg intreaga poveste, de unde esti si ce pregatire ai.
Incearca sa discuti cat mai des cu fratele tau despre chestia asta. Dar oricum, este doar o perioada grea prin care treci, ai putina rabdare, ca o sa treaca... Si inca tu esti bine... sunt altele care sufera si mai mult decat tine pe acest pamant, de ex o fata de la mine din clasa i-a murit mama ca avea cancer, si nici tatal nu il are aproape de ea... si este si singura la parinti, ea ce sa mai zica. Starea ta este buna cat de cat, treci si tu cu vederea. Cu timpul toate se rezolva.
Te maturizezi repede.se impune.la atatea probleme care de fapt sunt ale celorlalti tu nu trebuie decat sa rezolvi problema invataturii, si a indragostelii de persoane nepotrivite din ratiuni rebele adolescentine.fii cu picioarele pe pamant, si in clasa.nu visa ca ramai cu visele si se vor transforma in cosmare daca nu ai grija.ai tim de vise mai tarziu.acum fii realista. daca ceilalti sunt dezorganizati tu puneti ordine in viata dupa prioritati.succes.
Esti o fire puternica si asa trebuie sa ramai. sa stii ca odata ce ai sa cedezi greu iti mai revii, eu cel putin asa simt. de exemplu am multe probleme si nu le mai vad rezolvarea nu stiu cum sa fac sa ies din tot. as vrea sa fac ceva dar nu stiu ce. cred ca cel mai bine o sa consult un medic specialist
DumitracheMihai întreabă: