Este clar că monotonia a intervenit între voi și nu vă mai doriți unul pe celălalt. Problema este că voi sunteți de mult timp împreună, iar în cazul tău de la o vârstă foarte fragedă. Ai spus mai jos că nu faceți sex des și nici nu simți nevoia ceea ce mă duce cu gândul că nu mai ești atrasă deloc de el. El având 30 de ani ar trebui să aibă cu totul alte priorități... cum ar fi o familie, să încerce zi de zi să creeze un mediu liniștit, ceea ce nu se întâmplă dacă eș pierde timpul pe jocuri și ziua doarme. Situația este complicată, ea poate fi schimbată în bine dar necesită toată diligența voastră. Nu ai spus nimic despre job, dacă lucrați (tind să cred că nu, din moment ce stați tot timpul împreună), dacă reușiți să vă luați un job și începeți să petreceți mai puțin timp împreună zilnic o să vezi că apar și conversațiile între voi la final de zi în care vă povestiți ce ați făcut în ziua respectivă la muncă. Ca să se schimbe ceva în relația voastră trebui mai întâi se se schimbe rutina. Succes.
Da de la vârsta de 16 ani sunt împruna cu el. Iar el împlinește 30 iar eu am 22 acum. Știu că e o diferență dar nu asta contează.
Eu cred ca s-a cam dus iubitea dupa 6 ani si acum incepi sa vezi si defectele partenerului de viata. Uite te in "inima" ta si vezi ce spune? in functie de asta iei o decizie!
Îmi pare rău că treci prin asta...
Întrebarea mea este de la ce sau cum au apărut aceste gânduri/sentimente?
Ma gândesc ca ceva a fost între voi, ceva s-a întâmplat. Ai întâmpinat dezamăgiri?
Crezi ca e ceva de moment?
Cel mai bine este sa vorbești cu el sa i spui despre aceste gânduri ale tale, nu uita ca împreună ați clădit tot împreună puteți și dărâma sau în cazul tău puteți repara acele crăpături.
Dar dacă tu te simți nefericita în relație, spune i asta și dacă nu ti oferă siguranță și înțelegere în gândurile pe care tu le ai atunci pune ti întrebarea ( a fost alegerea corecta intrarea în aceasta relație?)
Ești tânără, ești puternica poți face orice îți dorești, comunica cu el, exprima ti aceste sentimente și lasă te condusa de destin, pentru ca dacă e sa fiți împreună o sa fiți ❤️
Buna! Ar fi fost bine daca spuneai si ceea ce se intampla in aceasta relatie. Daca simti ca discutiile nu duc la nimic bun, daca este vorba de nesimtire, jignire, baitai, interdictii si altele asemenea, da, clar nu este normal si ar trebuie sa renunti indiferent de anii petrecuti impreuna.
El avea 24 și tu 16 ani acum 6 ani când v-ați cunoscut? Cam mare diferența.
Nu esti imatura daca spui ca devine o relatie toxica. Dar ce anume se intampla mai exact, ce te necajeste?
Dacă simți că nu va putea urma nimic mai bine pentru tine, de ce mai vrei să stai?
Crezi că peste câțiva ani, când vei începe să regreți anii care trec acum pe lângă tine, vei putea să dai "reset" și să iei totul de la capăt?
Mai găndește-te. Poate te ajută să te hotărăști.
Tu esti de vina ca inca esti in relatia aia daca stii ca nu se va schimba nimic.
Ai o lupta interioara. Clarifica-ti in minte ceea ce doresti si actioneaza ca atare. Nu asculta sfaturile altora. Asculta-ti vocea interioara.
Nu am curaj sa ii spun că vreau sa ne despărțim, nu stiu daca e bine ce vreau sa fac, dar numai la asta mă gândesc nu stiu ce se cu mine. Sau întâmplă multe între noi dezamăgiri și multe certuri zi de zi ne certăm.
Maturitatea nu are treaba in acest context. Prima oara ar trebui sa mai lucrezi puțin cu tine și să afli de unde vin aceste gânduri ce le amplifica și încearcă sa le rezolvi, mereu exista o soluție. Analizează lucrurile care te deranjează în relația respectiva și încearcă să le rezolvi vorbind cu partenerul tau despre ce te deranjează și poate reușiți să schimbați totul în bine, dar daca nu exista rezultate ar trebui sa l lași. Gândește te de doua ori ce îți dorești și ce este mai bine pentru tine. Head up girl!
Si cum ai vrea sa te ajute cineva cu asa detalii?
De unde sa stiu daca esti tu de vina sau nu din moment ce nu prezinti nicio situatie?
Nu stiu sa citesc in stele, globuri de cristal sau chestii de genu, inca.
Foarte bune skill-urile de comunicare btw.
Ma bucur ca poti sa prezinti problema in asa fel incat sa inteleaga si ceilalti ce simti tu.
Daca faci asa si cu iubitul, daca "vorbesti" despre ce te supara cum ai facut-o aici, clar de ce nu se schimba nimic.
Situația sta in felul următor. Ne am îndepărtat mult, nici sx nu am mai facut de mai mult de 2 săptămâni. Nici nu prea simt sa fac, el mereu se joacă la PC toată noaptea, ziua și doarme in alta camera după ce termină jocul. Când vreau sa ii vorbesc despre probleme mele și ce ma deranjează el țipă la mine sa tac din gura că nu vrea să mă audă. Îl deranjează când îi vorbesc.
Se pare că nici el nu mai vrea o relație din moment ce are deja una cu pc-ul.
Daca nu vrea să îți asculte problemele, găsește pe cineva (altcineva) care e dispus să o facă.
Buna am revenit. Am făcut pasul și ne-am despărțit de 2 săptămâni jumătate nu mai suntem împreună. El mă roagă să mă întorc dar eu nu simt sa mă întorc. Ieri l am văzut și amândoi am inceput să plângem, dar tot nu sunt sa mă întorc nu stiu de ce. Mă simt vinovată, mi se frica că el nu se va schimba și va fi la fel de asta nu vreau sa mă împac cu el. ☹️☹️facem rău că ne vedem?