Tatal meu ma blesteama si imi doreste tot raul mereu. Cum sa ma apar de aceste ganduri si cuvinte? Spuneti-mi orice, va rog. Ii simt ura si nu vreau sa raman marcata de ea.

"blestemul neantemeiat nu se prinde" - asa scrie in biblie si asa este
el are alte necazu/ frustrari - nu-l judeca, ti-e parinte dar stai linistit. este cineva acolo sus care judeca si analizeaza.

Îmi pare rău!

Ce nu-i convine? Sunteți mai mulți frați? Mamă, bunici, rude care să îl mai tempereze? Citi ani ai?

Incearca sa il pedepsesti
-sa ii dai replici sau sa le spui rudelor ce se intampla si sa il inregistrezi pentru probe

Inceapa sa frecventezi biserica fara sa judeci clerul bisericesc. Sufletul tau o sa prinda putere duhovniceasca si o sa urce deasupra tuturor energiilor negative, vraji sau blesteme. Citeste viata Sfantului Ciprian. Din mare vrajitor ce a vrut sa o farmece pe Iustina, a devenit mare sfant, deoarece si-a dat seama de puterea ce o au tainele lui Hristos. Realitatea e structurata pe nivele spirituale, intunericul e jos la baza piramidei, cu oamenii care il slujesc si cu cat urci catre varf, dai de lumina. Intunericul nu are putere sa te afecteze acolo, decat daca cobori tu de bunavoie inapoi in jos, in bezna.

În lupta cu un adult agresiv așa ceva e riscant. Nu știi cum ripostează.

Dacă dai mai multe detalii poți primi un sfat mai potrivit.

N-ar fi mai bine să meargă tata la biserică?

Arată tu cum. Dar fii convingător.

Cum adica "inceapa sa frecventezi biserica"? Ce legatura are ceapa cu frecventarea bisericii?

Eu sunt ateu nu cred in religie sau blesteme, incearca sa nu il bagi in seama

Gadeste-te la scenariul urmator.
Ca esti intr-un spital de oameni bolnavi,care iti spun chestii.
Ei nu iti spun tie chestiile alea pentru ca ai tu ceva, ei iti spun chestiile alea ( negative ) pentru ca ceva nu e in regula cu ei.
NU ZIC SA iti consideri tatal nebun.
Zic doar sa intelegi ca, fiecare om are o anumita masura, oamenii uneori acuza fara sa aiba dovezi, adica, ei te acuza cu ceva iar dovezile ( false ) sunt doar in capul lor.
Unii sunt tristi si nervosi pentru ca cei din jurul lor nu traiesc dupa asteptarile lor, ei nu inteleg ca, cei din jurul lor nu sunt sclavii nimanui si au o viata, alegerile lor si tot dreptul sa faca ce vor ei.
E foarte important cum iti privesti tatal, cea mai buna perspectiva e sa il privesti ca un om cu probleme emotionale, cu multe frustrari, cu mintea in ceata si sa intelegi ca din cauza trecutului sau e asa, nu are rost sa il urasti si sa te consumi.
Doar intelege ca asta e masura lui, banuiesc ca te iubeste, dar sta prost cu exprimarea.
Nu poti pune un copil de clasa a 4 a sa faca o operatie pe creier, nu? Daca ai avea asteptarea asta de la un copil de clasa a 4 a, nici tu nu esti tocmai ok ( in general zic ).
Bafta.

Ce fel de sfat e și ăsta?

Ce varsta ai?

19

De peste 20 de ani ''dam replici''. Nu se mai poate.

Spre surprinderea tuturor el se crede un sfant. Voia sa fie preot. Merge si la biserica (nu prea des). Dar mereu asculta slujba la tv sau radio.

Ideal ar fi să te muți de acasă ca sa nu mai fi sub controlul lui direct. De exemplu mers la o școlarizare, facultate etc în alt loc. Știu, partea materială e hotărâtoare.
Imediat ce te consolidezi îi prezinți pozitia ta, că nu mai tolerezi atacurile și învinuirile nedrepte.
E trist că îți dorește răul, cum spui. Dar asta trebuie să fie problema lui.
Implică-te în orice fel de lucruri bune ca sa ai unde petrece timp și în afara casei.
Alianțe? Ai rude care știind de răutățile lui să fie alaturi de tine? Nu te sfii să te deschizi. Astfel de oameni își bazează persecuțiile pe izolarea victimei. Nu le plac martorii.
Ai un "proiect" de pus la punct, nu tocmai plăcut. Dar va trece.
Succes!
PS. Sper că nu iei în serios bazaconiile scrise de unii pe aici.

Sunt sigur ca rezolvarea acestei situatii se afla in detaliile ei: ce nu ii convine lui, ce asteptari are, cum puteti sa ajungeti intr-un dialog decent si asa mai departe. Parasirea cuibului parintesc ar putea fi o solutie, daca exista o alternativa in acest sens.