Vreau sa va cer ajutorul in legatura cu o problema foarte intalnita, dar care la mine s-a agravat. Majoritatea aveti familie, nu? Si mai apar conflicte intre membri familiei, nu? Asa e normal sa mai apara si la fel de normal este sa se si rezolve (conflictele). Numai ca la mine rezolvarea lor intarzie.
Acum va voi povesti pe scurt problema mea. Eu si mama nu ne intelegem aproape deloc. Eu incerc, dar va spun sincer ca ea nu, ea chiar nu vrea sa incerce. Stiu ca, de obicei, parintii au dreptate pentru ca sunt mai maturi si cu mai multa experienta, dar la mine nu-i asa. Mama mea uraste sa o contrazic, uraste sa nu fac tot ce-mi spune exact cand imi spune, uraste ca nu-i dau dreptate (nu ii dau, cand nu are), uraste ca iau decizii si fara sa o intreb (decizii minore, nimicuri), uraste sa fac ceva singura (chestii micute prin casa, de ex: incerc sa gatesc, incerc doar ca n-am cum sa reusesc cu ea), lista cu ce uraste poate continua si cred ca v-ati dat seama: uraste ca nu sunt un robot supus ei. Asa a fost mereu, doar tatal meu lucreaza, ea nu. ea a vrut sa-si dedice tot timpul pentru copiii ei (spune ea) si eu precizez asta pentru ca voi sa va dati seama ca e aproape in orice moment pe capul meu. Ma cearta din orice, tipa la mine si-mi vorbeste dur, iar eu nici nu pot sa ridic tonul la ea ca tipa si mai tare, spune ca ea nu tipa decat nevoita, dar nu-i asa. Intotdeauna a avut ceva impotriva a tot ce fac eu, prietenii mei nu sunt cum trebuie, eu nu ma comport cum trebuie, eu nu ma imbrac cum trebuie, etc. Cum trebuie inseamna de fapt, cum vrea ea. Spuneti-mi va rog, cum sa o fac sa nu mai fie asa? Daca incep sa vorbesc cu ea despre asta, se va enerva, ca de ce-i dau eu sfaturi? sau de ce ii fac reprosuri? Ea nu accepta sa-i spun ca nu-mi place ceva la cum e ea, nu accepta sa am si eu nemultumiri, ea parca uita ca sunt si eu o persoana vie cu dorinte proprii. Ne certam in permanenta (certam e aiurea spus, ce se intampla e cam asa: ea tipa si eu ascult cum ea spune cat de nerecunoascatoare, neascultatoare, nesimtita, etc. sunt, rare ori zic si eu ceva si se enerveaza si mai rau), doar in perioadele in care o ascult mereu si nu fac decat ce vrea e liniste la noi. Si m-am saturat sa ma controleze, de asta va intreb... cum sa ne intelegem? Dar sa ne intelegem bine, fara sa fiu eu nevoita sa-i fiu robot. Voi cum v-ati fi descurcat cu o asemenea mama?

Fa-i cadou un vibrator.

Pai poate ca nu e suparata pe tine ci e nervoasa pe altcineva, ce iti face ea fai si tu si comportate normal, succes!

Dupa cum pui problema, foarte putin ai dreptate: cum sa nu te controleze un parinte responsabil?

Buna! Chiar nu am cum sa ma pun in locul tau. Tatal meu lucreaza iar mama a ramas casnica pentru a avea grija de mine asa ca o am mereu prin preajma.
In schimb ea se bucura cand fac ceva singur (curatenie generala/gatit)(mda acum fara glume sunt baiat, gatesc si imi place sa mananc ce am chef)(cam atat fac ) Acum raspunsul la intrebarea ta ar fi strans legat de cati ani ai.Imi pare rau daca o sa te jignesc dar ai 3 optiuni simple care ar fi
1- Daca ai intre 10-14 ani sa induri
2-Daca esti de 15 ani + sa incerci sa vorbesti cu ea asa cum fac eu (uite cum incep eu conversatiile cu parintii)
*-Mama putem sa vorbim ceva?
-?
- Dar nu te superi ok?
-Bine.
-Stii parerea mea e ca esti emotiva (mama mea nu stiu cum e a ta) si nu mai e nevoie sa iti faci atatea griji.Nu mai sunt un bebelus si trebuie sa ma lasi sa cresc asa cum imi place.*
In cazul meu este ceva un pic mai diferit dar ador sa fie asa. Tata si mama sunt imagini in oglinda.La fel dar complet opusi din punct de vedere moral.Ce vrea sa insemne asta? Fi atenta.
Tata lucreaza in domeniul IT, adora aparatura si calculatoarele.
Mama este casnica, deci atunci cand se strica ceva la calculator cu cine vorbesc?
Raspunsul este cu mama.De ce? Deoarece ea nu se pricepe la calculatoare dar atunci cand tata ar veni de la servici l-ar ruga sa se uite si sa-l repare.
Deci, raspunsul meu pentru tine este sa te folosesti de tatal tau ca sa medieze conflictul.
Pe tine te poate manipula dar pe el nu. Sper ca am fost explicit. Vorbeste cu tatal tau si spune-i ca nu mai esti un copil si nu vrei sa fi imaginea in oglinda a mamei tale.Ai un bonus in asta sa stii (tatii sunt ceva mai sensibili la problemele fetelor lor mai ales daca il iei incet cu explicatii)
Imi pare nespus de rau daca am jignit pe cineva. Daca ai nelamuriri nu ezita sa ma intrebi.
Iti urez o zi placuta in continuare!

Cred ca e la menopauza. Lasa-i un timp...

Cate bordeie atatea obicee... adica exista foarte putine sanse ca sfaturile si teoriile din casa mea, sau a altora, sa se potriveasca si la tine in casa.
Trebuie sa culegi multe informatii, sa faci multe comparatii si apoi sa le adaptezi la situatia ta. (Ceea ce vezi la TV si in filme este egal cu zero)
Ca idei:
-apeleaza la bunicii din partea ei ca sa iti povesteasca cate a facut ea la virsta ta---
- de fiecare data cand nu are dreptate deschide subiectul si cu tatal tau, practic ea abuzeaza de tine. Exista si situatia in care ea chiar sa aiba dreptate doar ca tu inca sa nu iti dai seama de gravitatea situatiei.
-pe langa activitatile normale, apuca-te de orice altceva ce ea nu stie (crosetat, impletit, cresterea florilor de camera sau de gradina, etc) si asa aduni "experienta"... iar daca se amesteca in treaba ta si strica ceva deja stii ce sa ii spui: "exact textele ei ", ca le stii deja pe de rost
- treaba cu "tipatul" si cu "vorbitul dur" nu este prea ok, in general asa fac cei care nu stiu sa explice, dar se poate intampla sa fie un comportament copiat de la altii (prietenele ei, vecine, etc), se poate intampla sa fie speriata... si din cauza asta tipa. Daca in trecut ai luat decizii proaste, negandindu-te la urmari atunci cam ar trebui sa "dovedesti" ca stii si iei decizii mai sanatoase. Cum ziceam, nu-i indeajuns ca stii teoretic ci chiar trebuie sa si dovedesti. De exemplu: atunci cand esti plecata de acasa si nu te mai intorci cu intarziere, este deja o dovada si te va vedea cu alti ochi; bineanteles ca tu, la felul cum te intelegi cu ea... ai vrea contrariul: sa intarzii de doua ori mai mult.

O dusa nebarbardita care nu e pusa la punct.
solutia e sa te muti, astfel de persoane sunt atat de proaste incat nu merita sa iti bati capul cu ele, cu vorba buna, sa-i explici frumos, caci ea crede ca are mereu dreptate, e maica-ta si tu nu ai dreptul sa ii reprosezi nimic.
slabe sanse sa se schimbe vreodata.
cand ai astfel de parinti, e cel mai benefic pentru tine sa ii lasi in plata lor si sa te cari.
nu merita sa-ti consumi nervii cu astfel de oameni, si risti sa ti faci si tu rau de la atatea neintelegeri.

Momentan nu pot sa ma mut, am 15 ani. Alte solutii nu sunt? Doar sa plec? As vrea mult ca mama sa fie mai intelegatoare.

Daca imi controleaza fiecare miscare din fiecare secunda a vietii mele pentru tine nu inseamna decat ca mama mea e un parinte responsabil?! Pentru mine pare un parinte exagerat, care uita ca eu nu sunt un obiect ce-i apartine.

Ai 15 ani, suporti pana te poti muta.
eu inteleg, vrei sa discuti cu ea, dar din cate o descrii, nu pare prea normala la mansarda, pare o femeie ridicola, imatura, limitata, frustrata, nu are stapanire pe nimic, si te-a gasit pe tine presul perfect.
o sa te controleze atata timp cat ii permiti, dar momentan daca depinzi de ea, nu prea poti sa o pui la punct, din moment ce spui ca urla ca apucata si reactioneaza urat, si cine stie, poate va recurge la alte metode drastice de pedeapsa.
mai incearca totusi sa porti o discutie pasnica cu ea, dar daca vezi ca nu se schimba, ca nu se mai poate face nimic, suporti pana poti sa pleci delanga ea.
nu esti singura in astfel de situatii, si nu ai decat sa faci ce fac toti astia unde locuitul cu parintii/parintele e un calvar...adios, muchachos, kiss my a$$.

Eh, lasa-i pe limitatii astia, care majoritatea tin cu parintii, care cred ca toti parintii au dreptate, toti parintii trebuie respectati chiar daca isi trateaza odrasla ca dracu, toti parintii au ultimul cuvant etc.
nu-i mai lua in seama, nu au leac.

Suna dureros, sa stii, pentru ca e totusi mama mea. Dar ai dreptate si tu. Voi incerca sa mai vb cu ea, poate-poate. La pedepse mai dure nu cred ca poate ajunge, oricum e destul atat pentru mine, nu mi-e usor.

Ca sa te calmezi de fiecare data cand te enerveaza, fa si tu ca tatal lui George Costanza, urla "Serenity now!"

Numai o alternativa ai: drumul. Cauta sa ajungi sa faci scoala (liceu, facultate) in alta parte, sa stai la camin sau in gazda, alta scapare din dictatura nu ai.
Asemenea parinti se poarta de-a dreptul infantil si sunt o piedica in dezvoltarea copiilor lor. Vede ca tu cresti si isi pierde treptat controlul asupra ta, cand ea isi dorea sa aiba toata viata o papusa pe care sa o manipuleze.

Deci, ca sa nu avem impresii gresite, nu exista idioatenia ca daca esti batran, esti si destept. Daca tu esti prost la 30 de ani, nu o sa devii dintr-o data genial la 70. Esti doar un prost cu experienta, atat.Nu prea ai ce sa-i faci ca asa e ea. Daca nu intelege, e treaba ei. Nu are rost sa te chinui, asta e singurul lucru pe care-l poti face.

Salut.

Care lucru crezi ca e mai usor: sa încerci sa schimbi pe cineva sau sa te schimbi pe tine însuți? Adevărul e ca ambele nu sunt ușoare, doar ca asupra propriei gândiri putem cultiva control, pe când a încerca sa schimbam pe altcineva este mult mai dificil deseori imposibil. Si daca acum mama ta e o provocare peste câțiva ani vor apărea alte persoane care ale căror comportament te va irita. Vei putea sa ii schimbi pe toți? Nu crezi ca faptul de a schimba ceva la tine pentru a nu fi atât de afectata de este este o cale mult mai simpla?

Cele bune

Buna, Maria,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!