Având în vedere că nu îl cunoşti, nu ai de unde să ştii ce simte. Dar dacă îl vezi în fiecare zi, înseamnă că se întâmplă într-un loc public. Pentru a scăpa de incertitudine, apropie-te într-o zi şi deschide subiecctul. Dar atenţie! Nu îl înjura pentru că ai tu impresia că te urmăreşte, începe cu - bună, ce faci?
Psihoyounger
Nu cred ca poti citi pe chipul unui necunoscut o furie inexplicabila.Sunt stari imaginare pe care tu le vizualizezi din dorinta de a descoperi mai multe despre el. Poti incepe cu un salut, observi cum iti raspunde, iar zilele urmatoare(dupa cateva saluturi zilnice, la care ar trebui sa-ti raspunda senin) ai putea sa abordezi un subiect...de exemplu faptul ca urmati acelasi traseu.
Si ce te opreste sa-l abordezi? S-au dus vremurile cand baiatul trebuia sa faca primul pas. Curaj!
N-am reusit sa-mi fac curaj sa vorbesc cu el, mai ales ca de cate ori el m-a vedea incerca sa nu mai mearga in acelasi autobuz cu mine. Astazi cand ieseam de la metrou l-am vazut si m-am grabit sa prind autobuzul si nu i-am dat atentie. Cand a venit autobuzul s-a urcat si el si chiar s-a asezat foarte aproape de mine. Eu m-am asezat pe un scaun liber si am inceput sa citesc ceva. A stat pe langa mine vreo 10 min si apoi s-a dus sa se aseze departe de mine. Nu stiu daca el incerca sa intre in vorba cu mine. Cand a coborat din autobuz a venit spre iesirea unde m-a aflam. Ce credeti? Incerca sa imi atraga atentia ca este dispus sa facem cunostinta?