Ați auzit de "Loverboy"? Am văzut că mulți dintre voi ați fost interesați de acest film. Ei bine, din 12 ianuarie îl veți putea găsi pe DVD.
"Gazeta Sporturilor îţi aduce cele mai bune filme româneşti ale anului 2011: "Loverboy" şi "Din dragoste, cu cele mai bune intenţii". Două filme multipremiate internaţional, în premieră pe DVD!
De joi, 12 ianuarie, ai DVD-ul "Loverboy" – un love story actual, impresionant, selectat oficial la festivalul de film de la Cannes 2011. Regizorul Cătălin Mitulescu spune despre pelicula realizată: "L-am vrut un film-spectacol. Sînt un povestitor care se inspiră din ce vede în jurul lui şi din ce trăieşte".
Gazeta Sporturilor va prezenta un amplu interviu cu regizorul Cătălin Mitulescu pe 12 ianuarie, în ziua lansării DVD-ului "Loverboy" împreună cu ziarul. DVD-ul va putea fi găsit la toate chioşcurile, împreună cu Gazeta."
Sursa: http://www.gsp.ro/......4437.html.
Vizionare plăcută!

Oui, am auzit de el. Aş dori chiar să-l văd, dar mai întâi aş dori nişte păreri despre el, să ştiu la ce să mă aştept

Nu...Eu n-am auzit. Oricum merci pentru infoematie.

Sa-mi fie rusine, n-am auzit de film.
Dar..., sper sa nu ma judecati pentru asta, ca de ce am intervenit, tocmai ca ma intereseaza, sa(-l) aflu.

Multumesc frumos, NOname, pentru informatie. (Promit ca am sa-l vizionez!)

Nu ai pentru ce, Jess.
Așa să faci și îl povestim după (din câte am înțeles, ar trebui să fie bun).

Da, am auzit! am si sforait la el.Dar acum nu stiu cum au perceput amicii mei somnul meu, dar eu cand eram mic si imi zicea mama povesti, eram cu totul pe spate. Sper sa ma mai invite la film!

E un film care-si muta, in sfarsit, actiunea din bucatarie-la bloc intr-un spatiu deschis. In ultimul timp, filmele romanesti taiau patrunjelu-n 4 in jurul ciorbei, la bloc, cuprinse cu totul de mizerabilismele realitatii. Macar "Loverboy" se muta in camp, vara, la Dunare, imaginea este calda, culorile sunt foarte delicate,ploaia de vara are miros in sala de cinema, lumina da o tenta de frumusete unei povesti pe care ar trebui s-o vada cat mai multe fete. Pentru ca filmul vorbeste despre pericolul in care cad fetele, din naivitate, indragostindu-se si lasandu-se seduse de baieti cu papagal si oarecare farmec, pentru a fi apoi vandute. Pur si simplu.
Sunt cateva rasturnari de tipe si situatii care ar putea da filmului o tenta comerciala, este o scena explicita de viol/sex (insa regizorul are o privire neimplicata asupra acestei secvente, de aceea ea nu "loveste americaneste" pentru a vinde filmul) si sunt si scene lungi, de tacere, in care pare ca nu se intampla nimic, doar praful se invarte pe drumurile de campie, dar este starea aceea apasatoare pe care o au localitatile romanesti in care nu se intampla nimic si,in care, tinerele sar din tufe cum sar ratele salbatice in bataia pustii vanatorului care le asteapta pregatit.
Parinti absenti, depasiti de situatie sau prea brutali, care au rupt orice comunicare, copii crescand fara perspective clare, fete lipsite de emotii care in loc de dragoste aleg voluntar toate ineptiile unor baieti lipsiti de emotii (pentru ca viata ne vrea duri, azi, nu-i asa?!)
De fapt, asta i s-a reprosat regizorului : ca personajele principale nu se lupta cu emotiile unor situatii limita prin care trec, ca filmul are burti, ca, domnule, actorii nu-si rup camasa de pe ei! dar eu cred ca aici ar trebui sa luam in calcul ca este vorba despre adolescentii romani, cu sentimente profund incerte sau bine ascunse in fata unei lumi cinice, obosite si care i-a uitat cu desavarsire.
Cand societatea se intoarce spre tineri doar pentru a le spune "GO BACK. WE FUCKED UP EVERYTHING!" cate sentimentalisme sa-si mai permita copiii nostri de 18 ani?
De aceea, eu am plecat de la film cu un sentiment de duiosie fata de o generatie debusolata, care incearca sa supravietuiasca, surprinsa bine pe segmentele avute in vedere dar si cu sentimentul ca as fi vrut sa se intample mai multe-n film. Compensatoriu.
Na, sper sa va fi starnit un strop de curiozitate...

Numai un strop? Glumești? Mă simt ca și cum tocmai am citit cartea și urmează să văd filmul, să constat cât de bine regizorul a reușit să se sincronizeze cu autorul.

Îți mulțumesc din suflet pentru acest răspuns minunat. A fost o adevărată încantare să te citesc și să mă plimb cu tine de mânuță prin poveste (prăfuită, gri, macabră pe alocuri, prea românească, dar totuși frumoasă). Acum doar sper să nu rămân dezamăgită de film, că la cât de fain știi tu să povestești, riscul e mare.

Mulțumesc!
Ne vedem când se aprind luminile, cu tăceri și impresii...

Back,

Hmm, slabut filmul. Din punct de vedere artistic- la fel, nu e substantial / profund, ci asa... superficial.
In schimb mi-a placut ideea filmului, inscenand cam ceea ce se poate intampla cu cele care se lasa pacalite; naive... Poate fi un bun exemplu pentru adolescenti/e.

...Cine ești, cine sunt, ce mai beau, ce mai cânt?
Ce mai fac, ce mai simt?
Oare mai pot să mint?
Cine sunt, cine ești, oare mă mai iubești?
Cine e, cine nu, care eu, care tu?

Chiar mi-a plăcut. Mai mult decât mă așteptam...
Foarte realistic. Actorii sunt extrem de relaxați și naturali. Și e o poveste care are și multă duioșie, pe care nu speram s-o văd, nu doar tristețe și dramă.
Mă așteptam să fie mult mai brutal.
Este criminal totuși să vezi cum renunță la cineva, la care ține (oare?), pentru bani, și se automutilează, se pedepsește pe parcursul întregului film. Este un suflet stricat, bolnav, chinuit, care le strică pe celelalte. Parcă se hrănește cu nevinovăția lor, cu suferința și nu se poate sătura nicicum. Se răzbună pentru propria nefericire. Le iubește (da, știu, e mult spus), dar le și distruge. Nici măcar nu sunt sigură că o face pentru bani. Nu pare a avea mare nevoie de ei, a fi dependent. Cred că e mai mult o nevoie de a face rău sau tot o metodă de a se autopedepsi, luându-și ce e mai drag și rămânând singur... Sau un fel de joc pervers și sadic în lipsa de ocupație și o ură generală.
În orice caz, este o față a României care aș prefera să dispară ca un vis urât și să nu mai existe...

P.S. Într-adevăr, tăcerile și ploile de vară au fost delicioase. La fel și privirile...

Da, versurile fac parte din coloana sonora si chiar se potrivesc.
Eu, deliberat, n-am vrut sa cataloghez filmul (bun-rau), m-am ferit de primejdia mobilizarii sau demobilizarii in vreun fel, am urmarit sa cultiv cateva intrebari, sperand sa starnesc o curiozitate de bun-simt, asa incat lumea sa-l vada.

Ai reușit.