Dacă ar fi să alegeţi un singur film, pe care să-l vadă toţi, care ar fi acesta?
Încep eu. "Pământeni"/"Earthlings".
http://youtu.be/UeBGp9PwS6M
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
"Gladiator", cu Russel Crowe, care arata ca lanturile nu pot lega onoarea si libertatea spiritului unui om.
"Hachiko", de care s-a mai zis aici, si care e singurul film fara actiune, dar care m-a tinut in priza de parca era unul, si care a putut sa scoata o lacrima din ochii mei, pentru ca scoate foarte bine in evidenta credinciosia ce o are un ciine pentru stapinul sau.
"Scent of a woman", cu un Al Pacino formidabil, film care arata cit de mult putem influenta in bine sau in rau prin ceea ce facem pe cei de linga noi.
Cred ca e de ajuns. Ai zis la urma urmei doar de un singur film. Dar mi-e greu sa aleg unul singur 
.
Filmele pline de vărsări de sânge stupide, de interese meschine, unde fiinţele nevinovate suferă, fiind prinse la mijloc, filmele gen Gladiator şi nu numai, mă fac să cred că umanitatea nu merită să trăiască, ea reprezentând principala problemă.
Daca crezi ca Gladiator e doar un film cu varsare de sange, inseamna ca poate nu ai prins subiectul filmului. Incearca sa vezi din alta perspectiva, aceea ca un om care e corect va reusi sa isi atinga scopul in ciuda tuturor adversitatilor pe care le va avea in fata, oricit de imposibil ar fi de atins. Sau, si asta imi place cel mai mult, cum sa privesti viata din perspectiva mortii, care poate fi adeseori imediata.
Interesele meschine, suferinta nedreapta, astea fac parte din jocul vietii, si tocmai asta imi place la filmul asta, ca arata ce raspuns trebuie oferit cand te afli in fata acestor lucruri. In fond, daca mai toti ar zice ca cea mai faina faza din film a fost oricare din luptele din film, eu consider ca cea mai frumoasa faza a fost cand a fost insultat de imparat si i-a raspuns onorindu-l, desi pana atunci il sfidase. Asta este cea mai frumoasa lectie de viata, sa raspunzi raului cu bine, aratind prin aceasta ca esti net deasupra celui ce iti face raul.
Si mai sunt multe alte lucruri de invatat de pe urma filmului. Altfel, nu i-ar fi placut sotiei mele, care e invatatoare, si care nu e prea de acord cu violenta in filme. Si nici mie nu imi prea place, insa m-a cucerit, pentru ca intr-un fel, arata istoria unor oameni care au luptat ca societatea de azi sa fie ceea ce este, lumea de dinainte fiind mult mai cruda ca cea de acum.
Vorbeam de privire de ansamblu, restul sunt detalii irelevante. Putea fi orice alt film în locul lui. După mine, niciunul de acolo nu e nevinovat şi niciunul nu e demn de respect. A, că unii sunt mai monştri decât alţii, astea-s doar detalii. Când se trage linia, toţi sunt vinovaţi.
Daca cand se trage linia e vreunul nevinovat, nu cred ca filmul ar mai fi realist. Pentru ca si in viata reala e la fel, toti suntem vinovati de cate ceva.
Da, ai zis bine, dupa tine, dar tu acum esti formata in cultura europeana a secolului XX, insa tinind cont de timpul filmului, puteai spune ca cel putin eroul principal e demn de respect. Sa nu uitam ca cultura romana era total diferita fata de a noastra, si ca in ea a lupta in armata era considerat a fi o onoare, plus ca era o societate mai violenta decat cea de azi.
Nu mă poţi obliga să respect ceva ce nu respect. Eu decid dacă îmi merită respectul sau nu. Nu e după tine.
"...si in viata reala e la fel, toti suntem vinovati de cate ceva" - da, majoritatea şi, deci, mai toţi nu merităm să trăim. Suntem o risipă de resurse, de spaţiu, o cea mai mare sursă de suferinţă a miliardelor de fiinţe nevinovate, care chiar ar merita să se bucure de viaţă.
NOname, eu nu te oblig cu nimic. Stii doar ca noi doi avem puncte de ved ti-am prezentat punctul meu de vedere. Iarta-ma daca am fost atit de incisiv incit sa te simti obligata sa crezi ce spun eu.
Pentru ca suntem vinovati, nu e vorba de a nu mai avea meritul sa traim. Priveste la tine, tu nu gresesti (daca nu, scuze, nu stiam ca am de-a face cu o sfinta!)? Si in urmatorul moment de dupa greseala, daca e una serioasa, nu te dispretuiesti un pic? Si cu toate astea te accepti, pentru ca nu te poti dezice de tine insati. La fel e cu toti, gresim cu totii, suntem cu totii vinovati de ceva, dar asta nu inseamna ca nu merita sa traim, ca nu trebuie sa ne acceptam asa cum suntem. Filozofia mea de viata de aici incepe: am gresit, dar nu ma opresc aici, ci caut solutia pentru greseala mea.
"Filozofia mea de viata de aici incepe: am gresit, dar nu ma opresc aici, ci caut solutia pentru greseala mea."
Din moment ce nu eşti cel puţin vegan, eu n-aş zice că încerci să nu repeţi aceleaşi greşeli, cele care cu adevărat contează.
Oricum, nu aş avea nimic împotriva ca întreaga umanitate să dispară, bineînţeles, cu tot, cu mine (numai dezactivând mai întâi toate bombele atomice şi alte chestii periculoase, care ar putea să facă ravagii şi în lipsa ei).
Suntem o ciumă, un cancer, o adunătură de paraziţi... Nu spun că n-avem şi calităţi faine, dar nu se compensează.
Nu inteleg, ce are faptul ca nu sunt vegan cu ce gresesc?
Tu n-ai zice ca incerc, dar eu chiar asta fac, si se pare ca si reusesc, odata ce la 19 ani eram un om de nimic, care te injura pentru orice ii ziceai si nu ii convenea, si isi batea joc de oricine, orice si oricum, si se mai si considera OK, si acum am cit se poate de mare grija la cum ma port cu cei de linga mine si cu lucrurile din jur.
Şi cu animalele non-umane cum rămâne? Sau ele nu se pun?
Acolo, in ce priveste veganii, cred ca e chestie de preferinte. Daca sunt atit de impotriva uciderii animalelor, de ce ucidem tintarii, sau gindacii, sau soarecii si sobolanii? Doar pentru ca ne fac rau, si ca ne invadeaza locuintele? Daca sunt vegan, hai sa fiu pana la capat, daca e vorba de principiu. Insa e mai usor sa zic ca nu maninc peste sau pui, si sa ma declar astfel de partea animalelor, insa sa nu tin seama ca soarecii din casa vor muri in chinuri datorita otravii pe care am pus-o special pentru ei. Deci, daca pot omori un animal sau mai multe pentru ca imi fac rau, de ce nu as omori pentru ca imi fac bine, pentru ca ma hranesc? Vezi, de aia eu consider ca vegetarianismul e doar un moft al oamenilor. Altfel, de nu ar fi, ar trebui sa ii manince paduchii, gindacii, soarecii, ciinii, lupii, etc, etc.
Ipocrizie, ignoranţă şi nesimţire curată!
Nu ştiu de unde ai scos că veganii omoară şoarecii, şobolanii, etc. Există alte metode de apărare de la deranjul anumitor animale, care nu au nicio vină, că s-au născut într-un anumit fel. Că nu ai Tu imaginaţie şi bunăvoinţă e partea a doua.
"Deci, daca pot omori un animal sau mai multe pentru ca imi fac rau, de ce nu as omori pentru ca imi fac bine?"
Halal credincios, smerit şi plin de iubire! "Să nu ucizi" parcă scrie în cartea, la care te închini cu atâta ardoare. Îmi provoci silă în clipa de faţă. M-ai dezamăgit şi înfuriat peste limita suportabilului. Dar partea care mă doare e că din cauza celor ca tine suferă nişte fiinţe inocente...şi nu le pot ajuta.
Nu vreau să mai aud de tine câteva zile.
Banuiesc ca esti vegana. Altfel nu ai fi reactionat asa. Scuze pentru ca te-am suparat. Nu a fost intentia mea.
Iti mai raspund acum, si, n-am sa te mai "chinui", macar pentru cateva zile, asa cum doresti...
Porunca "Sa nu ucizi!" e strict pentru fiintele umane. Acolo nu intra si animalele. Ca, conform Cartii, cel drept are mila de dobitoace, asta e altceva. E vorba de atitudine. Omor animalul, pentru ca si eu trebuie sa maninc, fac si eu parte din lantul trofic, dar o fac cu respect, si nu o fac mai mult decat trebuie. Ca omul a ajuns sa o faca mai mult decat trebuie, si din rautate uneori, asta e altceva.
Ca tot am pomenit de lantul trofic. Dupa vegani, lupul e o fiinta oribila, pentru ca maninca alte animalute. Asa ar fi corect sa gindesti, daca o iei logic, nu? Si totusi, extinctia lupului intr-o anumita zona a Americii in anii 60 a dus la un dezechilibru atit de serios al ecosistemului, incit la un moment dat si-au dat seama ca cel mai bine e sa populeze teritoriul din nou cu lupi. La fel e si cu omul, face si el parte din biosfera, din ecosistemul in care triaeste, si problema lui nu e alta decat lacomia, daca s-ar rezuma doar la ce are nevoie, toate ar fi bune si frumoase.
Si sa nu imi spui ca un vegan nu da cu palma peste tintarul care tocmai l-a muscat in miez de noapte, omorindu-l astfel. Hai sa nu fim copii. Sa nu mai vorbim de animalutele acelea mici care se gasesc peste tot, si in apa pe care o bem cu totii, si se numesc microorganisme. Sau, statistica spune, si o cred, pentru ca bunicii mei au avut citiva ciresi mari in gradina lor (si sunt expert la mincat si desfacut cirese ), ciresele, chiar si cele mai sanatoase, au una din cinci cate un viermisor, sa nu spui ca nu ai ingurgitat niciodata vreun viermisor atunci cand ai mincat cirese! Si exemplele pot contiuna, furnicile calcate cand ai mers pe o poteca, musculita ce ti-a intrat fara sa vrea in ochi, etc., etc. Cred ca nu exista vegan adevarat, care sa nu fii omorit vreo fiinta in lumea asta, oricit de bine intentionat ar fi si cit de mult s-ar feri sa le omoare.
Si inca ceva. Care sunt acele metode de aparare impotriva parazitilor care te ajuta sa scapi de ei fara a ii omori? Mi-ar fi de folos sa stiu si eu.
Eu nu te-am facut ignoranta, ipocrita si nesimtita. Nici macar o data. Si nici nu am sa te fac vreodata (nu am sa iti inorc cuvintele). Tu m-ai facut deja de doua ori. Pacat! Credeam ca am cu cine discuta. Nici eu nu am cu cine discuta, daca acea persoana are grija maxima de animale, si e gata sa ucida omul de linga el. Vei spune acum ca nu ai de gind sa ucizi, dar, desi esti departe de acest lucru, esti mai aproape decat crezi, caci totul incepe de la un simplu cuvint, de detestare a aproapelui, ba chiar mai mult, de la un gind. De tot insisti, ajungi la violenta verbala, apoi la cea fizica, si de acolo e doar un pas pana la ucidere. De aceea Hristos spunea ca e destul sa il faci pe aproapele tau prost ca sa fii ucigasul lui, pentru ca odata raul aparut, sansele reale de a creste sunt extrem de mari.
Deci, ai grija tu de animalutele tale, ca mi-e imi place sa am grija de cei de linga mine.
Si, in justitie, ca e omor accidental (din culpa), sau ca e omor voit, la alegere (premeditat), tot omor e, ambele sunt pedepsite, e adevarat ca cel premeditat e mai grav, dar si cel ce comite omor accidental nu e considerat nevinovat. Esti prea desteapta ca sa nu stii acest lucru.
Gata! Termin, ca nu mai am de gind sa te infurii. Eu nu am facut altceva decat sa imi expun punctul de vedere. Poate ca am fost din cauza asta ignorant (nu le stiu eu pe toate) si nesimtit (nu poti empatiza cu toti oamenii), dar ipocrit, ar trebui sa imi dovedesti asta. Unde vezi tu ipocrizia? Sper sa nu mai pot zice nimic, daca mai raspunzi .
Nu te-am făcut nicicum, te-au făcut părinţii. Eu am expus doar factele.
Şi nu am spus că vreunul dintre noi e nevinovat, de aia şi spuneam că niciunul nu merită să trăiască, însă dacă ar fi să dispărem, corect ar fi să se înceapă cu cei ca tine, aroganţi în faţa altor specii şi nedrepţi, sadici, care nici măcar nu încearcă să devină mai puţin monştri, ci se mândresc cu asta, totodată pretinzând a fi drepţi şi iubitori.
Si tu ai fost tare iubitoare cand ai facut/expus niste facte...
Bine zicea cineva: inainte de a arata cu degetul e bine sa ne uitam la mina care arata cu degetul, ca trei din degetele ei sunt indreptate spre noi insine.
Sa ai o noapte faina.
Si, pentru ca nu m-ai blocat pana acum, asa cum altii ar fi facut poate pe aici, zau ca te-as scoate undeva la o cafea, dar asa, fara comentarii, ca sa nu te mai supar.
E greu să nu mă superi, când gândeşti cum gândeşti.
Nu am pretins vreodată că te iubesc. Iubesc pe merit. Nu mă închin la vreo carte, care să mă oblige să fiu ultra ipocrită.
Că tot veni vorba de merit, dacă aş fi nevoită să aleg între a salva un hamster şi a salva un idiot psihopatic, care se crede buricul Pământului şi seamănă suferinţa inocenţilor şi lipsiţilor de apărare în jurul său, n-aş sta prea mult pe gânduri.
Da, nu ai pretins ca ma iubesti, dar ai pretins ca iubesti. Problema e: ce anume?
Cartea nu te obliga sa fii ultraipocrita. De ce crezi asta? Dar te intreb fara sa stiu daca voi primi raspuns. Pentru ca te-am intrebat unde vezi ipocrizie la mine, si nu ai raspuns. Intrebarea ramane. Daca nu raspunzi, ma tem ca spui lucruri pe care nici tu nu le crezi, le spui doar asa, din cine stie ce motive.
Nu e evident? Pretinzi a fi ceva ce nu eşti: bun, păsător, iubitor. Întreaga ta religie este bazată pe ipocrizie: îndeamnă, chipurile, la iubire şi non-violenţă, simultan încurajând ură, discriminare, violenţă, crimă, etc. Pretinde a fi adevărul adevărurilor, dar este plină de minciuni, asemenea adevărurilor pretinse aici de tine. Porneşti de la premise false, tragi concluzii aiurea, faci acuzaţii aberante şi te dovedeşti a fi altfel decât pretinzi, deci fals, contradictoriu, ipocrit. Na, nu ştiu cât de clară trebuie să mai fiu, ca să înţelegi. Prefer să mă opresc aici.
Eu nu am pretins niciodata ca as fi bun, pasator, iubitor. Citeste la ce ziceam chiar si aici in discutia cu tine. Mai degraba ma vad pacatos, mizerabil, uneori de neacceptat. Dar frumusetea din viata mea e ca am sansa sa ma pot indrepta de la toate relele pe care le am. Deci, se pare ca nu ma cunosti, sau nu vrei sa ma cunosti, odata ce ti-am pus adevarul acesta in fata in mod evident chiar si acum.
Si, daca stii la fel de bine cum stau lucrurile cu religia mea asa cum stii despre mine, atunci e clar de ce ma consideri ipocrit. Dar oare nu e doar o parere a ta, pentru ca nu ai cautat suficient sa cunosti cum stau lucrurile in ce priveste religia mea?
Nu, nu e doar părerea mea, e o evidenţă.
"Filozofia mea de viata de aici incepe: am gresit, dar nu ma opresc aici, ci caut solutia pentru greseala mea."
Cum naiba cauţi soluţii pentru greşelile tale, dacă nici măcar nu le recunoşti?
"Nu inteleg, ce are faptul ca nu sunt vegan cu ce gresesc?"
Vezi?
Ţi se rupe de suferinţa animalelor, Ţie să-ţi fie bine.
"Tu n-ai zice ca incerc, dar eu chiar asta fac, si se pare ca si reusesc" (la corectarea greşelilor te refereai aici, deci pretinzi a fi corect, bun)
"si acum am cit se poate de mare grija la cum ma port cu cei de linga mine si cu lucrurile din jur." - deci animalele pentru tine nu sunt "cei de lângă tine" şi nici măcar "lucruri" nu sunt. Cu toate astea eşti mulţumit de tine.
...şi apoi mă întrebi unde e ipocrizia.
- Peste tot, numai orb să nu fii.
Mai, am luat-o eu razna, sau tu nu esti constienta de ce zici? De ce imi interpretezi cuvintele cum vrei? "la corectarea greşelilor te refereai aici, deci pretinzi a fi corect, bun" Una e sa te corectezi, ceea ce se presupune ca esti rau, ca recunosti ca ai o problema si trebuie indreptata, si cauti sa fii mai bun, si alta e sa pretinzi ca esti bun. Doamne, ce logica ai! Cum sa pretind eu ca as fi bun?!? De unde chestia asta? E doar in mintea ta! Religia mea incepe de aici, ti-am mai zis: de la recunoasterea faptului ca sunt rau. Fara asta, cel putin in crestinism, nimic nu are sens. Daca nu pornesti de aici in intelegerea religiei mele, pornesti din start cu o intelegere gresita, deci tu din start vezi lucrurile gresit.
La animale, vorbeam in contextul grijii fata de ele. Desi iubesti animalele, se pare ca le cunosti prea putin. Nu trebuie eu sa am grija de animale. Animalele mai intotdeauna stiu sa isi poarte de grija. Si o fac foarte bine, mai bine decat orice om de el insusi. Un exemplu: mergind cu bicicleta, in sutele de mii de km strabatuti, am avut accidente cu nenumarati oameni care nu au stiut sa isi poarte de grija si am ajuns sa ii lovesc mai tare sau mai putin, insa in ce priveste animalele, au fost doar trei cazuri, doi ciini si un porumbel, si asta pentru ca animalele stiu sa se fereasca, stiu sa isi poarte de grija. Nu mi-e teama cand ma apropiu de un animal, ele se feresc si in ultima fractiune de secunda, cand insa ma apropiu de un om, daca nu e atent, ma tem, pentru ca chiar si daca strig la el, am sanse sa dau peste el. Acum, da, mai intra in discutie si cele bolnave, dar eu nu am nimic impotriva sa ai sau sa am grija de acele animalute, ti-am si zis, si Cartea spune ca cel drept are mila de animalute, aratind una din trasaturile unui credincios. Insa consider condamnabil sa investesti in grija ta mii de lei, si un om linga tine sa sufere si tie sa nu iti pese deloc. La urma urmei, e vorba de relatii de rudenie, ca tot am pus eu o intrebare aici in legatura cu asta. Pe fratele tau, sau pe cineva din familia ta, mai degraba il ajuti decat pe cineva abia cunoscut. Deci, prefer mai bine sa ma ocup de oameni, de fratii mei, de verii mei, decat sa ii las deoparte si sa am grija excusiv de animale, cum probabil faci tu.
Si am mai inteles un lucru: la tine, cine nu e vegan, e impotriva animalelor. Chiar asa o fi? Ar trebui sa iti revizuiesti ideile. Oricum, si azi ai omorit fara sa stii cateva mici animalute . Si nu mi-ai raspuns la intrebare: cum e treaba cu fratele lup, care dupa tine si el e o fiinta oribila, pentru ca maninca animale, insa extinctia lui a dus la probleme serioase in ce priveste ecosistemul unde traia. E bun lupul, sau e rau? E bun ca exista in ecosistem, sau e rau pentru ca maninca, ca si oamenii, alte animale?
Eu nu inteleg de ce incerci sa il pui deoparte pe om de ecosistemul in care traieste, si care ii da dreptul sa faca ca si lupul, sa isi ia din el ceea ce are nevoie pentru hrana. Doar pentru ca o face in mod constient si voit? De fapt, acest lucru avantajeaza religia mea, pentru ca astfel il pui pe om in afara regnului animal, ceea ce religia mea si spune ca e, ca nu ne tragem din maimuta, si asta ar fi o dovada. Dar daca sustii ca ne tragem din maimute, atunci trebuie sa accepti ca avem voie ca si alte carnivore sau omnivore, sa consumam carne, adica sa aducem prejudicii altor animale, pentru ca si noi facem parte din sistem.
Eşti imposibil. Ai o putere de înţelegere incredibil de scăzută sau doar te prefaci, ca să mă enervezi, nu ştiu.
Uite, ştii ceva, că tot văd nu te laşi, dacă tot te interesează subiectul, dar refuzi să-l aprofundezi singur, ca să nu mă repet a mia oară (chiar nu am timp să fac educaţie fiecăruia în parte), citeşte-mi şi reciteşte-mi toate comentariile de aici, vizionează toate materialele video, până pricepi ce tot spun aici şi de ce eşti în eroare:
1. http://www.tpu.ro/......es-filmul/
2. http://www.tpu.ro/......a-ce-afla/
3. http://www.tpu.ro/......erinta-in/
Este un subiect mult prea amplu, ca să-l epuizez într-un răspuns, două.
Dar şi când vei înţelege care-i treaba cu veganismul şi de ce e unica cale corectă în ceea ce priveşte natura, ţi se va da întreaga mentalitate peste cap şi te vei simţi un alt om, iar singurul tău regret va fi că nu ai ajuns acolo mai devreme.
Nu am nevoie de veganism ca sama simt alt om. Sunt deja un alt om de cand am devenit crestin. Inainte, sigur nu as fi putut avea discutia asta cu tine, ca te injuram, ironizam, imi bateam joc, incit ai fi renuntat pana acum. Trebuia sa fii o fiinta puternica ca sa faci fata nebuniilor mele. Dar acum, simt ca m-am intors acasa, asta e senzatia, ca sunt in punctul in care am fost menit sa fiu. Si nu imi doresc nimic mai mult. Ce imbunatatirea ar putea aduce veganismul in viata mea? Am sa ma uit la ce ai postat, chiar sunt curios, sper sa ma mai luminez si eu un pic in ce priveste veganismul, dar nu cred ca va aduce prea multe schimbari in ceea ce cred. Cind viata ta e o sosea lina si dreapta, nu are rost sa te hazardezi sa o iei pe poteci de munte necunoscute pentru a ajunge in acelasi punct.
Eu ti-am expus punctul meu de vedere. Tu pe al tau. Din fericire, suntem diferiti, ca sa zic cum si o reclama zice. Si avem dreptul sa fim diferiti. Eu pot accepta punctul tau de vedere, te pot accepta cu ceea ce crezi tu. Tu poti face cu mine la fel? Asta e esenta. Daca credinta noastra a fiecaruia nu ne apropie de ceilalti, facindu-ne sa ii acceptam asa cum sunt, cu ceea ce cred ei, ma tem ca credem in ce credem pe degeaba.
Sa ai o zi frumoasa!
Cu alte cuvinte, trăiască ignoranţa! Ce contează că din cauza mea suferă milioane de fiinţe nevinovate şi lipsite de apărare? Mie să-mi fie bine!
Ce îmbunătăţire ar putea aduce veganismul în viaţa MEA? EU, MIE, EU, EU, EU... Numai asta tot aud de la tine. Dacă creştinismul îţi spune că e ok să fii un egoist înfumurat cu pretenţii de marele bun şi drept, poate nu e chiar cea mai bună opţiune.
Vorbim când o să-mi urmezi sfatul precedent, cel de a te documenta. Până atunci chiar n-are rost, nu ajungem nicăieri.
Mama, daca stiam ca esti asa o activista pro vegan, poate taceam.
Dar stiu ca, daca e sa fii vegana convinsa, ai o povara imensa pe umeri. Pe linga cele ce am zis, cum te descurci cu medicamentele, cele mai multe le iei sigura de efectul ce il au pentru ca cindva au fost testate mai intii pe animale. Si cele ce vor mai aparea, vor fi testate tot pe animale, si asta pentru ca sa nu fie testate pe oameni, acei oameni ajungind, din nestiinta, sa sufere din cine stie ce motive. Deci, daca iubesti animalele, spune-mi ca nu consumi nici un medicament, nici macar atunci cand ai nevoie. Altfel nu te consider a fi o vegana autentica! Si probabil ca mai sunt si alte chestii, pentru ca interactiunea dintre om si animal e destul de serioasa pe planeta asta. Si, daca le-ai inlatura pe toate, probabil ca si stil de viata ar trebui sa te intorci in Evul Mediu.
Ma tem ca argumentatia ta in favoarea veganismului e cam de acelasi tip ca si a mea in favoarea existentei lui Dumnezeu, asta o spun din cate am citit si vazut pana acum din ce mi-ai recomandat. Insa tu respingi argumentatia mea, considerind-o stupida, dar a ta, de acelasi tip, doar ca are alt subiect, pare a fi OK. In cazul asta, nu cred ca poate fi vorba de impartialitate. Tu crezi ceea ce iti place sa crezi.
Si inca ceva, si cu asta termin. Psihologic vorbind, exista o scala a nevoilor umane, exprimata foarte bine de Abraham Maslow intr-o piramida, in care baza sta in nevoile fiziologice, iar virful in autorealizare. Nu poti trece catre virf decat daca ai trecut pe la baza.
Tu zici ca veganismul e unica cale corecta, insa fiind strict ceva ce tine de nevoile fiziologice, adica mincarea, ce facem cu celelalte nevoi, situate deasupra celor fiziologice? Nu crezi ca te multumesti cu putin in ce priveste veganismul? A, daca faci din veganism o religie, asta atunci e deja altceva. Dar atunci trebuie sa imi demonstrezi de ce e o religie, si de ce e mai buna ca a mea. Mila pentru animale nu e destul. Mai ales cand mii de oameni sunt neglijati si nu avem mila de ei, si mor linga noi, si noi trecem cu zimbetul pe buze pe linga ei, avand grija de animalutele noastre simpatice. Desigur, e mai usor sa plingi pentru un animal simpaticut, decat pentru omul care cu jumatate de ora inainte te-a suparat. Dar aici se vede omenia. Oricine poate avea sentimente frumoase pentru cineva frumos, asta e ceva cit se poate de natural. Dar poti avea aceleasi sentimente pentru cineva care te supara, care iti sta in cale, care ai vrea sa nu existe pentru ca iti aduce nefericire? Poti fi bun cu acea persoana? Vezi, in asta sta diferenta dintre religia mea, crestinismul, care imi da puterea de a-mi iubi si pe vrajmasi, si religia ta, veganismul, care da la o parte oamenii in favoarea simpaticelor animale. Si atita timp cit religia mea e ceva de domeniul supranaturalului, pentru ca omeneste e imposibil sa iubesti pe cineva care iti vrea raul, ba mai mult, sa ii faci bine, atit de mult bine incit sa o consideri o persoana speciala, consider ca ea e net superioara altei religii.
Este incredibil cât reuşeşti să aberezi. Ce spun eu şi ce înţelegi tu...
Zău că n-are rost să mai continui. Eşti irecuperabil.
Cam tirziu ai ajuns sa intelegi ca sunt irecuperabil pentru tine, veganism, si oricare alta religie. Am niste convingeri pentru care altii au mers pana la moarte cu fata senina si uneori cu zimbetul pe buze. Si nu pentru ca erau fanatici, ci pentru ca intelegeau ca nu se termina totul la mormint, si ca a-di da viata pentru un ideal e doar un test al convingerilor tale. Eu nu stiu daca as ajunge pana acolo, mi-o doresc insa, caci asta inseamna sa ai convingeri ferme. Ma intreb daca si tu ai fi in stare sa mergi pana la moarte pentru convingerile tale.
Cineva spunea ca un pod nu va fi testat cand trece o pisica, adevaratul test este cand trece un ditamia trenul incarcat pe deplin. La fel e si cu convingerile ce le are fiecare. Ca si un pod, ele sunt testate de problemele, crizele prin care trece acea persoana in viata. Fiecare criza e un tren care demonstreaza sau infirma ca convingerile sunt rezistente, ca podul sustine trenul. Eu am trecut prin destule probleme care au testat convingerile mele, ma intreb cum a fost sau cum va fi in cazul tau cand trenul prblemelor din viata ta iti va testa convingerile in ce priveste veganismul. Si chiar m-as intreba cum vei reactiona cand, lihnita de foame fiind, dupa o saptamana de lipsa de hrana vegana, vei rezista de e nevoie pana la moarte fara sa maninci si tu animalute, sau te vei infrupta si tu la un moment dat din ele, pentru ca trebuie sa traiesti si tu cumva. Aici ar fi testul suprem al convingerilor tale, si mi-ar place sa stiu rapsunsul tau, daca chiar crezi ce crezi, sau daca ai ceda si ai minca din animalute, doar pentru ca iti v-a fost foame. Si degeaba spui acum ca ai face-o, ca doar testul va arata realitatea, in antichitate si Evul Mediu, sub asediu, multe mame si-au mincat proprii copii. Si doar din cauza foamei cumplite.
Mi-e cam greu sa aleg,, dar filmul care m-a socat cel mai mult a fost 'A Serbian film', nu stiu cum am dat de el si cum am rezistat sa-l vad pe tot,, reprezinta realitatea cu care se confrunta Serbia, cu retelele de criminali si pedofili care de acolo se extind in toata lumea.
Filmul ala este ca o trezire la reaitate si sa nu ai incredere in absolut nimeni!
Dap, n-aş recomanda ca "A Serbian Film" să fie văzut de toţi. Că altfel minţile oamenilor ar deveni şi mai murdare, iar toţi obsedaţii sexual şi psihopaţii ar avea noi surse de inspiraţie pentru "operele" sale.
Cel mai trist mi se pare faptul ca Romania nu-i departe de mafia albaneza din Serbia,, suntem si noi afectati. Eu am privit filmul scrasnind din dinti,, am vrut totusi sa vad pana la final, cu toate ca am avut momente cand mi-am pus mana in cap de ororile de acolo.
M-a scarbit filmul,, l-am vazut din isistentele unuia si am ramas socat/
La La Land,tot anul acesta,chiar e pentru toți.E frumos, dar e și trist, pe mine m-a amărât într-un fel și mă obsedeaza de când l-am văzut.În sensul iubirii, finalul l-aș fi vrut mai optimist. Poate că este, visătorii nu-l pierd niciodată.
Hachito cred ca ar trebui vazut / revazut de cat mai multi oameni.
Putem invata de la acel caine despre prietenie si loialitate.
De acord cu tine, Angy. Este unul dintre acele filme, care chiar merită văzut de cât mai mulţi. O lecţie de viaţă predată umanităţii de un câine.
Auzi,sunt curioasa sa aflu care film intruneste cele mai multe,, voturi'' Nu evaluari.
Am mintea obosita
Voiam sa spun care film se repeta de cele mai multe ori in postarea ta.
Dar vad ca gusturile nu se discuta, iar parerile sunt impartite!
Collateral Beauty (2016).Uneori e mai important ca niciodată să știi când să te ridici, iar acest detaliu poate face diferența dintre o viață trăită degeaba și una cu un scop.
Exact asta am vrut sa spun si eu. Sunt sigur ca daca ar vedea toti acest documentar, multi dintre ei ar deveni vegetarieni. Acest documentar m-a ajutat sa devin vegetarian. Eu deja eram in pasul de a deveni vegetarian, dar dupa ce am vazut acel documentar (si am plans mult), am luat decizia de a deveni vegetarian, iar acum este deja un an si ceva de cand sunt vegetarian, si imi e mai bine asa.
Eu cred că mai degrabă ar deveni vegani, vegetarianismul referindu-se doar la un anumit regim alimentar, mai mult sau mai puţin inofensiv (majoritatea continuă să consume lactate, ouă, nemaivorbind de miere, ulei de palmier, carmin, chestii pe bază de gelatină şi altele), veganismul, în schimb, atinge toate domeniile în care este implicată suferinţa animalelor (industria vestimentară, cosmetică, a mobilei, divertisment, experimente pe animale, pet-shopuri, forţă de muncă gratuită şi alte forme de sclavagism), plus ecologismul şi altele. Vegetarianismul poate fi doar primul pas, unul mic.
Dar e bine că ai simţit să faci măcar acest prim pas. Mulţi nu ajung nici la el.
Planuiesc, ca in viitor sa devin vegan, dar asta cand o sa traiesc pe proprii mei bani, deocamdata traiesc pe banii parintilor, si cu greu au acceptat faptul ca sunt vegetarian, daca le spuneam ca vreau sa devin vegan, ma dadeau afara din casa.
Am vrut sa devin vegan la cateva luni dupa ce am devenit vegetarian, dar am spus ca vara pot manca fructe, legume, leguminoase, cereale, etc. ca se gasesc peste tot in piata, dar iarma e mai greu sa le procuri.
Oricum, planuiesc sa devin vegan in viitorul apropiat.
Îţi doresc să reuşeşti.
Iar alor tăi, pentru cultura lor generală, ai putea să le pui filmul (Earthlings). Este plin de argumente, care nu pot fi negate. Poate te vor înţelege şi nu îi vei mai folosi drept scuză (şi un copil poate să spună "nu" violenţei, da' păi un adult). Niciodată nu e prea devreme pentru a înceta să cauzăm suferinţa inutilă unor fiinţe nevinovate.
Crezi ca daca tu esti vegana ii va opri pe altii din a ucide animale sau a se folosi de laptele/blana lor? In opinia ta, a mulge o vaca este, aparent, o activitate plina de cruzime la adresa vacilor si a animalelor in general, nu?
Cred că eşti foarte dezinformat şi stai prost şi cu logica (drept dovada e şi mesajul tău privat).
Eu te-am intrebat, n-am afirmat. Nu inteleg de ce te simti atacata de fiecare data cand cineva este impotriva convingerilor tale.
Mi-s sătulă de întrebări prosteşti, care pornesc de la premise stupide, despre lucruri pe care deja le-am explicat direct şi indirect de nenumărate ori.
Informativă, că nu e greu, în loc să vorbiţi despre lucruri despre care n-aveţi habar!
Chiar şi simpla vizualizarea filmului menţionat de mine în întrebare ţi-ar fi răspuns la nelămuririle tale şi nu ar mai fi nevoie să mă deranjezi.
Dacă îţi dai interesul pentru un subiect, fă-o cu adevărat, documentează-te, în loc s-o faci pe prostu'!
Filme bune sunt multe. Pe oricare l-ai alege probabil va placea majoritatii populatiei.
Filme impresionante care sa te faca sa te gandesti mult timp la ce ai vazut sunt si ele destule.
Daca ar fi sa aleg doar unul, un singur film pe care sa-l arat celorlalti, cred ca as alege nu unul care sa placa, sa impresioneze sau sa obsedeze pe cineva ci unul care are puterea de-a schimba omul pe interior, care l-ar face mai bun, care i-ar da viziunea corecta asupra vietii. Nu stiu daca exista un astfel de film.
My friend, m-ai ingrozit cu filmu asta... stai cuminte, nu mai pune linkuri d-astea pe unde citesc si copii! 
damn... nu stiu cum mai mananc deseara. o sa beau ceva in schimb.
Da, adevărul nu e mereu plăcut, dar zic că e bine să-l ştim cu toţii, oricât ar fi de sumbru, ca să acţionăm pentru a-l schimba. L-am ignorat destul.
Da, adevarul e crunt de multe ori, dar totusi daca e sa ne uitam toti la un film hai sa fie o poveste de viata. Eu zic Lista lui Schindler http://www.imdb.com/title/tt0108052/
Da, nici Schindler's List nu e rău, dar rămân la alegerea mea. Filmele gen Earthlings, deşi nu sunt artistice şi atractive, mi se pare că ating mult mai multe aspecte (inclusiv cel din Schindler's List), probleme reale şi actuale şi sunt capabile să schimbe viitorul.
Aceeasi parere o am si eu, filmul asta ar trebui vazut de toti romanii.
Si iti mai propun un film: Pentru patrie, tot de Sergiu Nicolaescu.
E unul dintre cele mai interesante filme vazute de mine.
Chiar daca a primit nenumarate critici in legatura cu anumite fapte istorice care au fost prezentate eronat in film, esenta lui conteaza, aceea de a indeparta controversele legate de maresalul Antonescu si minciunile pe care romanii le cred cu tarie.
Sa spui ca Antonescu nu a fost patriot si a adus tara la distrugere mi se pare una dintre cele mai mari ineptii iar fapta regelui e poate cea mai mare tradare nationala din istoria romanilor, un exemplu perfect al lasitatii si a lipsei de onoare; onoare pe care o consider vitala in supravietuirea popoarelor lumii, fara de care ne pierdem integritatea si dragostea pentru tara.
Animalele nu vor sa fie omorate, dar nici fructele nu vor
Ce faceti voi, veganii daca aflati ca fructele traiesc?
Nici plantele nu doresc sa fie omorate si mancate
Revenind la subiect, as alege Hachiko sau Edge of tomorrow
...nici oamenii nu vor să fie omorâţi. După logica ta, trebuie să omorâm tot ce e viu, că de, dacă suntem distructivi, hai să fim distructivi până la capăt!
Chiar e atât de greu să faci deosebire între o reală necesitate (fără plante ai muri) şi un moft cretin transformat în tradiţie, în obişnuinţă, normalitate, care este o cauză a unor suferinţe cumplite, nemeritate şi incontestabile?
Animalele se mananca intre ele, nu dintr-un moft
Nu toate animalele se mănâncă între ele. Iar omul, la care mă şi refeream, clar, nu face parte din categoria animalelor, care nu pot supravieţui fără a mânca alte animale.
Buna NOname, am vazut si eu documentarul acesta, dar crede-ma la un moment dat, nu m-am mai putut uita continu 
si am inceput sa ma uit asa pe sarite, ce pot sa zic, la un moment dat o sa ne vina si noua randul-omenirii-cand natura v-a zice stop.trebuie sa ma autoreglez.cred ca intelegi la ce m-am referit
Eu sunt pentru autoreglarea naturii, care să treacă prin noi, la alegerea noastră. Putem să ne autocorectăm fără să aşteptăm alte dezastre naturale (noi fiind deja unul).
Atitudinea gen "aşa suntem noi, asta e, n-avem ce face" îmi repugnă. Ştiu că putem mai mult. Trebuie doar să vrem.
Da,putem mai mult, dar unii nu vor(majoritatea)sa-si schimbe traditia barbara fata de animale, Corida din Spania, taurii calariti de vacarii din america, si la noi avem un exemplu pe marele Tiriac care face ce vrea cu porcii mistreti, si nimeni nu poate sa-i interzica impuscarea mistretilor, pentru ca este pe proprietatea lui, adic\a el i creste el i omoara.in legatura cu autoreglarea, hai sa fiu mai explicit, ea va avea loc indiferent daca omul isi va da seama de sadismul care il provoaca impotriva animalelor si a naturii, defrisari si alte prostii, adica ma refeream la ere glaciare, pentru om glaciatiunile sunt dezastre naturale, cataclisme naturale, sectantii, indoctrinati religiosi o sa strige ca din gura de sarpe asta e sfarsitul lumii, in fine.Pentru natura, pentru ea insasi nu este nici un sfarsit, nu reprezinta nici un dezastru ca in cateva minute, ore, zile, saptamani sau luni depinde cat va dura, vor disparea niste vietati de pe suprafata pamantului, eu am ales sa-i spun autoreglare, incalzirea globala a vut loc si acum 12. mii de ani. cand au disparut mamutii, si alte animale, si ceva oameni bine inteles,dar nu toti, au mai supravietuit, sau mutat dintr-un loc in altul in cautare de hrana pentru a nu disparea si ei, atunci ca si acum a avut loc tot o incazire globala, calotele alea mari de gheata sau cum sa le zic sau topit a in locul lor a aparut vegetati,alte animale, si uite asa natura isi vede de treaba ei(se autoregleaza)dispar unele vietati,insa natura are grija sa creeze conditi pentru aparitia altor vietati,acum cu noua incazire globala unii zic ca din cauza omului, caci elibereaza in atmosfera prafuri,e.t.c. o fi si din cauza aceasta,dar sunt si cauze naturale,chiar daca omul sa zicem ca de maine gata o sa distruga focosele nucleare,masinile pe motorina si benzina nu vor mai circula, ci doar cele electrice, nu-si vor mai bate joc de animale,e.t.c. cu toate aceste autoreglarea se va produce,era glaciara, poate ca noi nu o sa prindem dezastrele naturii(autoreglare/reechilibrarea naturi)dar generatiile viitoare, hm nasol, o sa-i mature natura, exact ca gunoierii care matura stazile de praf, gunoaie, le i-au si le arunca la cosul de gunoi, asa se va intampla si cu vietuitorele de pe planeta asta.Deci e prea tarziu,defrisarile,testele nucleare,si alte tampenii, au produs un dezechilibru in natura, si atunci trebuie sa se reechilibreze si ea. Oricum dupa unele crcetari ale oamenilor de stiinta cam intr-o mie de ani viata va deveni insuportabila pentru om.tu ai zis acolo, autoreglarea naturii sa treaca prin noi, sa fie la alegerea noastra, eu cred ca omul a ales deja dar a ales gresit, sa-si bata joc de muma natura, dar unii si-ai dat seama ca e o greseala, dar e prea tarziu.
Am vazut un documentar interesant se numeste (cine conduce lumea? caracatita mafiei mondial) eu zic ca merita vazut.
Sau cum a spus tipul care a facut documentarul asta, un proverb adevarat cine l-o fi zis nu stiu, probabil arabii culegem ceea ce semanam. pacat.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
