cum as putea sa ma inveselesc putin? E o poveste cam lunga, adica totul a început acum vreo 2 ani cand tata mi-a cumparat un caine si m-am atasat mult de el, dar mamei mele nu-i placea ca facea mizerie si din cauza ei a trebuit sa il dam. Am plâns mult pentru ca ajunsesem ca il iubesc mult. Cu timpul a mai trecut si am mai uitat. Acum sunt in clasa a 8 a si am foarte multe pe cap si tata a cumparat un alt caine de care ne-am bucurat toti (il am doar de 3 zile) si stiam ca totul e prea frumos ca sa dureze. Si aveam dreptate. Maica-mea face la fel ca data trecuta si acum tata vrea sa-l dea si pe asta si am plâns ore întregi. Am stat foarte mult cu câinele in astea 3 zile si il iubesc atat de mult, nu stiu ce sa fac. Ma gandesc ca daca iar plang atat de mult nu o sa ma mai pot concentra la scoala sau la orice si asta nu ma ajuta deloc. Un sfat..va rog.

Eu aș vrea să stau de vorbă cu părinții tăi, să le scriu personal ceea ce am de spus.
Ei trebuie să înțeleagă că amândoi greșesc. Fiecare dintre ei i-a decizii fără celălalt. Asta n-ar fi fost o problemă dacă la mijloc n-ar fi fost un copil.
Nici mie nu-mi plac animalele să le țin în casă. Dar odată ce unul a fost adus, și s-a mai și atașat de un membru al familiei, nu-l mai poți da afară.
Sunt puțini părinți care țin cont de sentimentele și emoțiile copiilor lor. Odată ce s-au atașat de cineva sau de ceva nu trebuie să mai aibă loc despărțirea. Dar se pare că mama ta ține cont mai mult de confortul ei decât de atașamentul tău față de patruped.
Este și tatăl tău de vină, pentru că el nu trebuie nici măcar să aducă în discuție aducerea unui animal în casă, dar să-l și mai aducă știind că el nu va fi acceptat de către toți membrii familiei.
Dacă de oameni nu te poți ruga, atunci a rămas Dumnezeu care nu rămâne indiferent față de nevoile noastre. Nu te costă nimic, și nici nu vei pierde nimic. Totuși, trebuie să știi că un animal este ca și un copil: el este dependent de om și necesită tot atâta atenție cât are nevoie și un copil. În fiecare zi trebuie scos afară de două ori. Trebuie să cureți mizeria în urma lui, să-i faci duș și să-l înveți ca în casă să-și facă nevoile într-un anumit loc, pentru altfel n-ar mai intra nimeni în casa ta de miros. Este deci o mare responsabilitate. Dacă se va îmbolnăvi sau îl vei pierde, nu va fi vina lui. Trebuie să ai grijă să nu deranjeze vecinii dacă stai la bloc.
Dacă îți vei lua angajamentul acesta și vei cere lui Dumnezeu să te facă responsabil, atunci ai avea toate șansele ca acest patruped să fie păstrat. Pentru că Dumnezeu este mai mare decât oamenii și-i le poate schimba inimile.

Pârtz.
Iar o dai cu dumnezeii.
Faci pana la masina, dumnezeu, ai mancat ceva stricat si te doare burta, dumnezeu, nu te lasa maica-ta cu caine in casa, dumnezeu.
iesi.

nu-l asculta pe asta ca delireaza si te face sa te rogi la dumnezeu sa te lase maica-ta cu cainele, si cand o sa-l dea afara o sa fii dezamagit si pe mama ta, si pe dumnezeu lu anonim asta care n-are nume.

Acum pentru nenea.
Este normal ca mama ta sa nu fie de acord.
Adica tu esti la scoala 5 zile din 7. Tatal tau e la munca, mama ta la munca.
Ar fi inuman sa lasi cainele ala 8 ore inchis in casa. Si cand vine maica-ta obosita de la munca, sa-l scoata tot ea.
Si eu eram la fel cand eram mic, imi doream pisici caini, dar acum ca sunt adult si ma uit inapoi, toata lumea era plecata de acasa, sora mea la scoala, eu la scoala tata mama la munca, si am avut si eu caine. Si statea singur acasa toata ziua, era "mizerabil", suparat.
Cainii sunt animale care in mediul lor natural alearga, se miros si interactioneaza cu alti caini.
Ai tot timpul din lume sa fii responsabil, si sa ai grija de un caine, cand termini liceul si esti la tine acasa, tu esti sefu tu comanzi tu executi.
Ii inteleg si pe parintii tai, ei au altele pe cap, trebuie sa se duca la munca sa iti cumpere tie haine, sa-ti plateasca la scoala fondu scolii sau ce iti mai cer aia, sa-ti dea sa manaci, sa iti ofere un acoperis deasupra capului in primul rand... caldura curent si tot confortul pe care un om obisnuit il poate avea.
Cred ca asta ar fi ultima lor problema pe care o pot avea.
Si de ce sa nu evite o problema, decat sa-si faca una noua?
A, daca stateai la curte, sunt convins ca ar fi fost de acord.
Ca e altceva.
Il lasi si pe el afara, e alta treaba.
O sa fie trecator, o sa vezi, plangi acum 2 zile, decat sa chinui un caine, si sa fiti toti plecati de-acasa, si sa il lasi singur sa stea.
Si daca mama ta nu munceste, tot e nasol. Ca trebuie sa il scoata ea afara, si banuiesc ca are si alte treburi, trebuie sa-ti faca tie de mancare, sa calce, sa faca curat, se mai uita la tv, si aia e.
s-a dus ziua.
Doar sa fii narcisist sa vrei caine si tu sa fii plecat de acasa, si sa ii dai mamei tale o responsabilitate pe cap, alta decat tu

Chiar nu stiu de ce astia de la TPU, te lasa sa tot "ataci" si sa dai cu dumnezeii tai, in toti copii pe aici.
Poate sunt si copii evrei, si musulmani, si tu toata ziua asta faci, racolezi copii la religia ta. Ca sunt mai usor de manipulat.
Vezi o slabiciune intr-un copil, hop si tu, ca dumnezeu ca draci ca laci. Si profiti de slabiciunea lui, sa-i bagi dumnezei pe gat.
Ce-ar fi daca un copil ar crede in puterile lui si in caracterul lui de om? cu suport din partea parintilor, financiar, moral de care vrei tu. Ca asta e real.
Ar ajunge mult mai departe, cu fortele lui proprii, decat sa fie o putoare ca tine, si sa zica, doamne-ajuta sa fac si eu bani maine, sau doamne ajuta sa iau 7 la romana. Pai nu mai bine invata el si ia 7 pe barba lui?

Te rog eu mult lasa-i in pace. Nu-ti bate joc de un copil, sa-i zici sa faca rugaciuni, ca il ajuta dumnezeu, sa creada copilu toata viata, ca daca se inchina si face rugaciuni, ca ia toate examenele, n-o sa faca accident nici o data cu masina, si o sa il lase maica-sa cu cainele.
Ca atunci cand se va ruga si lucrurile astea nu se vor intampla, va fi foarte dezamagit pe tot.

Mai bine aducea o pisica si tu luai o manusa sa o mangai sa nu lase par prin casa asa nu o mai dadea

Bună! Pai este evident ca părinții tai greșesc. Tatal tau greșește prin faptul ca iti tot cumpara caini fără acordul mamei tale. Iar mama ta ca nu comunica cu el. Tu ar trebuie sa le spui ca ceea ve fac ei e gresit...ca trebuie amandoi sa comunice intre ei inainte sa ia o decizie.

Fa-o pe maicata sa inteleaga ca vrei un caine. Si daca nu i iplace ca face mizerie spune-i ca o sa faci tu curat dupa el si o sa il ingrijesti (il speli, pieptani etc).