Sahul este un joc foarte complex. Tot mai multi oameni se mira cand vad un copilas de 5 ani studiind sahul. Poate un copil atat de mic sa inteleaga jocul? Ce-l atrage pe el la acest joc?
Prima data cand un copilas face cunostiinta cu tabla de sah, este foarte atras de faptul ca invata un joc pentru adulti. El cu siguranta si-a mai vazut taticul sau bunicul jucand sah sau macar a zarit niste batranei jucand in parc. Si pentru ca orice copilas isi doreste sa fie tratat ca un om mare, atunci imita tot ce vede la adulti. In general, copilasii acorda o foarte mare atentie sahului la prima lectie, simtindu-se foarte responsabili si importanti, precum un adult. Asadar, trebuie tratati ca atare.
Prima lectie este cruciala pentru ei. Daca-i faci sa le placa, atunci cu siguranta vor ajunge sa cunoasca ce inseamna sahul. Daca nu se reuseste aceasta, atentia lor dispare si a doua sansa nu va mai exista. De cele mai multe ori adultii nu stiu sa le explice copiilor ce este sahul si frumusetea jocului de sah. Copiii ajung atunci sa il perceapa ca pe ceva greoi si plictisitor, si nu mai vor niciodata sa auda de el. Insa cei care-i surprind frumusetea, isi vor atrage iremediabil copilasii catre acest frumos joc.
Sfaturi pentru parinti
1. Daca doriti sa va invatati singuri copiii sa joace sah, acordati-le prima data victoria. Pe copii, doar victoria ii motiveaza. Copiii sufera de complexul inferioritatii. Mereu li se spune ca sunt mici, ca nu pot aia, ca n-au voie ailalta, ca nu se poate s.a.m.d. Cand vad ca sunt buni la ceva si sunt incurajati si laudati, ajung sa dea tot ce pot din ei si isi formeaza o pasiune pentru acel lucru.
2. Invatati-i inca de la prima lectie valoarea pieselor. Chiar daca nu vor intelege din prima ce inseamna sahul si cum se joaca, ii va fascina sa isi numere punctele de pe marginea tablei si asta-i va stimula sa joace pana la capat. Jocul de sah dureaza suficient de mult, iar pentru ei este foarte bine sa aiba mici victorii si pe parcursul meciului, cum ar fi luatul de puncte. Asta-i va invata si mai mult sa aprecieze pozitia de pe tabla, sa stie ca sunt in avantaj si sa-i incurajeze sa joace mai departe cu entuziasm.
3. Laudati-i pe tot parcursul jocului, succesul de a va lua piesele. Fiind incurajati, vor fi mult mai atenti si vor urmari sa va tot ia din ele. Cu cat vor fi mai stimulati, cu atat placerea lor de a juca va fi mai mare.
4. Ajutati-i sa va dea sah mat. Nu au cum sa inteleaga din prima lectie conceptul de sah mat, asa ca ghidatii entuziasti catre mat. Uneori e cazul chiar sa puneti dumneavoastra mana pe piese si sa va dati singuri mat, copilul de entuziasm nici nu va realiza ca v-ati batut singur. La finalul partidei, intindeti mana si felicitati-l, pentru a se simti tratat ca un om mare.
5. Spuneti-le ca daca vor juca in continuare foarte atenti si vor deveni foarte buni, pot participa la competitii. Sahul este un joc foarte competitiv, iar pe ei asta-i atrage cel mai mult. Copiii au un orgoliu incredibil. Isi doresc din tot sufletul victoria si fac tot ce pot pentru ea. Asa ca, prezentati-le avantajele participarii la competitii, iar ei or sa isi doreasca foarte mult sa studieze sahul.
Andrada Cioteanu,
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
|
Scoaladesah
explică (pentru anonim_4396):
In cazul acesta trebuie sa-i aratati cateva trucuri pe care nu le stie, si sa-i spuneti ca mai are inca multe de invatat ca sa ajunga sa bata pe toata lumea. Mai jucati o partida cu el si nu-l mai lasati sa castige. Important este ca prima data sa castige. Nu tot timpul trebuie sa il lasati. Duceti-l apoi sa isi testeze fortele si cu alti copii.
|
teotaur
a răspuns:
MIE IMI PLACE FOARTE MULT SAHUL, JOC IN FIECARE ZI.Sunt prima pe judet.Sahul e un joc foatre interesant e logic, si ai o satisfactie imensa CAND GASESTI O COMBINATIE UIMITOARE!
|
NightShadows
a răspuns:
Pe mine ma atrage faptul ca imi masor puterile intelectuale cu un adversar bun, imi place sa ai o tactica dar si faptul ca trebuie sa te descurci si in momente ne prevazute, sa fi creativ am 15 ani am castigat competitii si asta m-a facut sa ma simt putin mai destept
doar ca cu scoala stau cam prost desi profii zic ca sunt un "geniu lenes" 
|
Lamaitzza
a răspuns:
Ce conteaza cel mai mult din punctul meu de vedere este competitia, daca iti place sau nu si persoana cu care joci. Am invatat sah la varsta de 6 ani, acum am 14 si sincer nu imi amintesc cum am invatat. Stiu ca doar l-am vazut pe tata de cateva ori apoi am prins asa din zbor si jucam seara cu tata apoi cu prietenii care stiau si tot asa. Nu cred ca trebuie sa il lasi sa castige pentru ca altfel il va lua drept un joc usor si nu va mai avea aceeasi motivatie. Eu nu l-am batut niciodata pe tata la sah, desi am fost foaaarte aproape de asta insa stiu ca in fiecare seara imi ziceam " Gata acum o sa fiu mai atenta, o sa il bat cu siguranta ", aveam un scop, daca ma lasa sa castig probabil ca nu mai eram atat de interesata de asta. Cand faceam o miscare gresita imi explica consecintele care urmau datorita acelei miscari si cum puteam sa procedez. asa am invatat eu sah si a ajuns sa imi placa desi acum nu prea mai joc. 
|
TooNight
a răspuns:
Si mie-mi place sahul, dar din pacate nu in toate orasele se promoveaza acest sport mintal. Ii motiveaza uneori plictiseala.Eu cand ma plictisesc joc sah.Dar si competitia, sa castige cel mai bun.Pe mine nu m-a batut nimeni in afara de tati.
|
AlxMro
a răspuns:
Cand am inceput sa frecventez un club de sah aveam 5-6 ani. Erau multi copilasi de varsta mea intrucat a aparut imediat o competetie intre noi. Faptul ca eram bun m-a facut sa continui si sa-mi doresc sa inving profesoru care, nici la ora actuala nu pot sa spun ca sunt mai bun decat el. Am un sentiment aparte cand "mosii" ma subestimeaza si intr-un final castig partida. Ce pot sa zic... nu cred ca exista o formula mai buna in materie de dezvoltare a gandirii si in acelasi timp de relaxare, decat sahul. Felicitari pentru ceea ce faceti!
|
anonymousxD
a răspuns:
Hmm,nu cred că trebuie să îi motiveze ceva, ci doar să le placă jocul. Adică, de ce l-ai pune pe copil să se joace ceva ce nu-i place? De aici şi "motivaţia", nu are nevoie de ea cât timp îi place jocul. Eu am început să joc şah pe la vârsta de 11 ani,pur şi simplu îi vedeam pe ceilalţi şi am zis "Să încerc şi eu! Ce-am de pierdut?". La început eram varză, de altfel nici acum nu mă pot mândri cu prea multe reuşite, dar dacă joci mult te perfecţionezi. Şahul totuşi nu este ca orice alt joc, pe lângă concentrare şi pasiune ai nevoie de răbdare, un jucător pe măsură şi probabil un pic de calmitate.
|
Cezar
a răspuns:
Prima oară când am jucat şah a fost cu bunicul pe la 5-6 anişori. Doream să ştiu să joc acel joc, deoarece pe atunci stăteam la ţară şi nu aveam cu ce să îmi ocup timpul liber. Mi-a plăcut mult jocul, deoarece e unul de strategie, iar cand eram eu mai mic îmi imaginam piesele că erau reale. Deşi e destul de frumos jocul "şah " nu prea îl mai joc, deorece în timpul adoleşcenţei nu ai timp de şah, dar când ai chef să joci, îl joci.
Întrebări similare
Întrebări recente
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
