Voi ați plans vreodata dupa moartea unui animal? Daca da, ce fel de animal si de ce?
Am plâns după fostul meu motan. Îl aveam de când eram la grădiniţă şi a murit când eram prin clasa a VII-a. Era foarte frumos, birmanez, şi era cuminte şi venea mereu să îi dai atenţie. Îmi pare rău că nu a mai putut trăi, era destul de bătrân. A murit la 18 ani. Întradevăr ultimele zile părea slăbit şi nu mânca, dar nu am crezut că va muri, dar oricum dacă ajungea la medic nu cred că ar mai fi avut şanse. Era prea bătrân.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Eu da, dupa catelusa mea deoarece ma atasasem foarte tare de ea si era primul meu animalut de companie
Răspunde
Da,dupa pisoiasul meu.Mi l-a adus mama.Imi era tare drag.Si gandeste-te:cum ai putea sa nu plangi? 
Da. Dupa 2 caini si mai multe pisici. Mi-au fost omorati toti si m-a intristat soarta lor, decisa de altii.
Pisicile mai fura de la vecini. Iar caini pazeau curtea mea, dar si a vecinilor.
Ba da. Doar ca n-au fost vecinii, ci unii care sunt adeeniti de ce e in curtile lor. Ca la mie prea multe nu aveau...
Da,cand eram mai mic, am avut un pisoi care s-a stins.Adica el era un pisoi rau, facea pipi pe unde apuca, se juca cu ghemul lu'vecina, si na..Intr-o zi cu soare el a zis "Bah, ce viata de motan motanos am, ia sa mananc un caine" si, l-a cam luat dracu'.Da il aduce inapoi, cum nu-l aduce? il aduce cum sa nu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
