Predicatul nominal atribuie subiectului o identitate sau o însuşire (îl califică) si arată cine este, ce este sau cum este subiectul.
Răspunde la întrebările: cine este? ce este? cum este? adresate subiectului. Verbul copulativ a fi îşi poate schimba forma sau poate fi înlocuit cu un alt verb copulativ: ce a fost? ce a devenit? cum părea? De asemenea, şi pronumele interogativ care intră in alcătuirea întrebării îşi poate schimba forma in funcţie de cazul la care se află numele predicativ: pentru cine este? al cui este? etc.
3. Predicatul nominal este alcătuit din: a) verb copulativ; b) nume predicativ.
Verbele copulative sunt instrumente gramaticale care nu au înţeles de sine stătător şi fac legătura dintre subiect si numele predicativ.
Verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ajunge, a se face, a ieşi, a rămâne, a părea, a însemna, a se naşte, a se preface, a se numi, a se chema, etc.
Numele predicativ este partea esenţială sau elementul de bază al predicatului nominal prin care se identifică sau se califică subiectul.
Numele predicativ este parte de propozitie si este de două feluri: - simplu, când este exprimat printr-o singură parte de vorbire: El este harnic. - multiplu, când este exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire, coordonate între ele: El este harnic si disciplinat.
Numele predicativ exprimă prin:
a) substantiv comun sau propriu in cazurile N., G. (cu sau fără prepoziţie), Ac. (cu prepoziţie) si D. (cu prepoziţie):
El este elev. (N.)
Cărţile sunt ale lui Mihai. (G.)
Ei au fost împotriva măsurilor adoptate. (G.)
Florile sunt pentru mama. (Ac.)
Lucrarea a fost conform planului. (D)
b) adjectiv propriu-zis, la orice grad de comparaţie, in cazul N.:
Marin este cel mai silitor.
c) pronume de orice fel, in aceleaşi cazuri ca si substantivul:
Prietenul meu este acesta. (N.)
Meritele sunt ale tuturor. (G.)
Toţi au fost contra lor. (G.)
Cărţile nu sunt pentru nici unul dintre voi. (Ac.)
Şi el este asemenea lor. (D)
Pronumele personale pot fi şi in D. posesiv precedate de prepoziţie cu regim de G.:
Ei au fost împotrivă-ţi.
d) adjectiv pronominal posesiv in Ac. precedat de prepoziţie cu regim de genitiv:
Toţi au fost împotriva ta.
e) numerale diferite in aceleaşi cazuri ca şi substantivul:
El este al doilea. (N.)
Propunerea este a celor doi. (G.)
Am fost împotriva amândurora. (G.)
Diploma este pentru primul dintre câştigători. (Ac.)
Şi tu eşti aidoma celor doi. (D)
f) verb, la modurile infinitiv, supin, participiu, şi gerunziu acordat:
Datoria noastră este de a învăţa. (infinitiv)
Poezia este de memorat. (supin)
Câmpia este înverzită. (participiu)
Rana era sângerândă. (gerunziu)
g) adverb sau locuţiune adverbială:
El este altfel. (adv. de mod)
Este cu neputinţă să ajungem acolo. (adv. de loc)
h) interjecţie
Este vai de ei.
Numele predicativ mai poate fi exprimat şi prin locuţiuni corespunzătoare unora dintre părţile de vorbire menţionate sau prin părţi de vorbire substantivizate.
Asta înseamnă nebăgare de seamă. (locuţiune substantivală)
Obiectul acesta este cel mai de preţ. (locuţiune adjectivală)
El a devenit nu ştiu ce pe la o întreprindere. (locuţiune pronominală)
Este cu neputinţă să faci un asemenea lucru.(locuţiune adverbială)
Ei sunt harnicii despre care ţi-am vorbit. (adjectiv substantivizat)
Acesta este un bine pe care i-l pot face. (adverb substantivizat)
Există situaţii când verbul copulativ sau numele predicativ se poate subînţelege:
Harnici sunt băieţii, dar mai harnice, fetele.
Dati-mi si mie urgent niste verbe nominale analizate imi trebuie pentru maine plizz...