| Veverita a întrebat:

Hello TPU! va rog explicati-mi pentru ce folosesti cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun? vreau un exemplu concret...sunt o gramada de probleme la care se aplica asa ceva si se dau la examen.pls vreau raspunsul astazi sau cat de repede posibil. Fundoi pentru respunsul cel mai bun! Multumesc anticipat.

3 răspunsuri:
| JustMe_8048 a răspuns:

Ba da puturosi mai sunteti.Va e lene sa cautati pe net. Vrei totul moca. Folosesti cmmdc sh cmmmc pentru a simplifica fractii imparitiri a 2 numere.Afliic cmmmc sh imaprti.

| JustMe_8048 a răspuns:

laughing ce raspuns la Adicutza12 laughing ce sa inteleaga din raspunsul tau? ai cautat pe google si ai dat copy-> Paste dracie.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Un număr întreg d se numeşte cel mai mare divizor comun a numerelor întregi a şi b dacă şi numai dacă pentru orice divizor comun c al lui a şi b, d este un divizor al lui c.
În cazul în care impunem condiţia d > 0 este relativ simplu de verificat dacă d este unic. Acest număr se notează cu c.m.m.d.c(a,b), sau mai simplu: (a,b).
Folosind principiul bunei ordonări a numerelor naturale, putem deduce că c.m.m.d.c(a,b) este cel mai mic număr pozitiv care poate fi scris ca o combinaţie liniară a lui a şi b, adică cel mai mic număr natural de forma a * x + b * y, unde x, y sunt numere întregi.
C.M.M.D.C reprezinta numarul maxim provenit din intersectarea multimilor divizorilor celor doua numere. Unul din algoritmii de generare a c.m.m.d.c (dar care nu este foarte eficient) este:
(a, b numere naturale nenule)

CAT TIMP (ab)
{
DACĂ (a>b)
{
a = a - b;
}
ALTFEL
{
b = b - a;
}
}
cmmdc=a;
Si
C.m.m.m.c

Definiţie. Numărul întreg m este cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) al numerelor întregi a şi b (notăm m=[a, b]) dacă satisface condiţiile:
a | m şi b | m;
pentru orice întreg , pentru care a |  si b | , rezultă m | .
Teoremă. Pentru orice a, b N există su este unic cel mai mic multiplu comun al lor.
Demonstraţie. Dacă a=0 sau b=0, atunci singurul multiplu a lui a şi b este 0.
Presupunem în continuare că a0 şi b0, prin urmare 0 nu divide ab, deci 0 nu satisface condiţiile de a fi cel mai mic multiplu comun pentru a şi b.

Considerăm mulţimea: Ma,b={m’ N* | a|m’ şi b|m’}.
Din faptul că ab Ma,b:m  m’, oricare ar fi m’ Ma,b.
Vom arăta că m=[a, b].
Din m Ma, b rezultă a|m şi b|m.

Aplicăm teorema împărţirii cu rest pentru m’ şi m. Rezultă că există cu, r aşa încât m’=mq+r, 0r
Prin urmare, r=0, de unde m|m’ şi cu aceasta am verificat faptul că m=[a, b].
Mai rămâne de arătat unicitatea lui m.
Presupunem că există m1 N, astfel încât dă fie satisfăcute condiţiile:
a|m1, b|m1
oricare m2 N : a|m2, b|m2 => m1|m2.
Rezultă atunci că m1 |m şi m|m1 deci m=m1.
Funda?