Pentru maine la romana pentru ca sunt la olimpiada am de facut 11 rezumate! Simt ca mor de azi dimineata citesc si fac rezumate mai am o carte intreaga si poezia Calin (file din poveste). Cu carte ma pot descurca dar am nevoie de rezumatul de la Calin (file din poveste) toate cele 8 parti! Va rog frumos ajutati-ma!

Http://www.referat.ro/referate/Calin_file_din_poveste_3178.html Sper sa iti fie de ajutor;). Funda :D?

Calin (file din poveste)
de Mihai Eminescu
I) Asa cum sugereaza textul titlul Calin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Zburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. Acesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare.
Dupa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr-o padure. In cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume Calin.
Partea a VIII-a este alcatuita din trei secvente:
Cadrul natural
Nunta celor doi tineri
Nunta fluturelui si-a viorelei
Cadrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:
codrii
padurea
izvoarele
iarba
elemente terestre
luna – element cosmic
Descrierea se face din exterior spre interior. Prin verbul "treci" la persoana III-a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr-un cadru natural de vis. Spatiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm.
Imaginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice ("codrii de arama") ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. Si iarba straluceste in intunericul noptii.
Tabloul este plin de gratie, cromatica este deschisa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. Din aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat EDEN.
Imaginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora "mandra glasuire" poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul "dulce" alaturat substantivului "ropot" poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor.
Spatiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul "tamaiet" si aerul plin de miresme. Cadrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. Natura este prinsa si in miscare, intr-o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar.
Apele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. Miscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora "bulgare fluid".
Intreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta.
Pictura este eterna in spatiul padurii. Multimea vietatilor ce o populeaza prin hiperbola "mai" ,"curg in rauri sclipitoare".
Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural.
Nunta lui Calin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. Lacul este personificat prin epitetul "somnoros" isi misca pele lin emotionat si el. Aici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. Acestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. Sosesc zmei, imparati,etc. Apoi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul – mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. Este prezentat cu semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul "gingasei". Frumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul rochiei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: "fata-i rosie ca marul".
Prin epitetul metaforic "de aur" poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. Chipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. Ea este tanara, pura, delicata.
In descrierea nuntii "ca o nunta taraneasca".
Personajele: furnicile, albinele (colb de aur), voinicul, preotul (bondarul), mirele (apare intr-o cojita de aluna trasa de lacuste), tantarii sunt lautari, gandaceii, carabusii, lacustele, greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta.+link http://www.ereferat.org/....../5938.html


http://www.referat.ro/......link+Calin file din poveste

de Mihai Eminescu


Poemul "Calin"(file din poveste)de Mihai Eminescu este o creatie artistica inspirata din basmul popular "Calin Nebunul" si prezinta motivul "Zburatorului".
Poemul are opt parti, iar ultima cuprinde trei tablouri:tabloul padurii de argint , tabloul nunti imparatestisi tabloul nuntii gazelor.
Pimul tablolu infatisaza cadrul natural,de basm al , padurii,in care va avea loc nunta imparateasca.
Tabloul este o deasciere facuta cu ajutorul imaginilor vizuale,auditive si olfactive.In realizarea imaginilor vizuale sunt folosite figuri artistice ca epitetele,inversiunea ,epitetele metaforice si personificarea.
Tabloul incepe cu un "de" ipoteticcare plazeaza totul sub semnul farmecului natural.
Cele doua verbe"vezi"si "auzi"ne deschid imaginea tranzitorie de la padurea de stejar la padurea de mesteceni.Epitetul mataforic " padurea de arama"ne sugeraza o padure de stejar si epitetul"padurea de argint"ne sugeraza padurea de mestacani.Padurea personificata glasuieste mandru.Totul este invalui de culorile alb si argintiu:"iarba pare de omat";Albul este simbolul eternitatii.Natura este personificata pentru ca"trunchii vejnici"au suflete sub coaja si suspina cu glas vrajit.Izvoarele suspina si ele ''zdrumicate peste pietre''.Sunt sunt folosite doua metafore unica in literatura noastra (''cuibar rotind pe ape''si ''bulagari fluizi'')care ne sugeraza stralucirea si faramecul noptii.Stralucirea noptii,care a cuprins padurea este amplificata de imaginea lunii care ''zace''. Verbul "zace"are sensul de intensitatea luminozitatii lunii,care mareste misterul cadrului naturii.Luna este simbolul iubiri si al farmecului.
Totul este invaluit de miresma florilor ce dau vazduhului calitatea de "tamaiet".Cdrul natural este paradisiac si este relizat prin acumularea de imagini vizuale ,auditiuve si olfacive care poarta amprenta genuluio eminescian.
Patrea a doua a poemului ne prezinta imagine nunti imparatesti .
Cadrul de basm este prezent prin dimensiunea hiperbolica a nuntii(''caci din patru parti a lumii imparati si-imparatese/Au venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese).
Pentru personejele traditionale a nuntii (nunul si nuna) sunt folosite elementele cosmosului (mandrusoare, mandra luna).
Ceilalti oaspeti au coborat din lume basmelor .Enumerarile din versuri ne sugeraza(imparatii si imparatese ,feti frumosi cu par de aur,zmei cu solzii de otele , cititorii cei de zodii si sagalnicul Pepele").multimea impresionanta a nuntii imaratesti .Toata nunta este invaluita de oa admosfera solemnamc aracterisica nuntii imparatesti .
Ne apar porteretele craiului si al fetei de imparat .
Craiul (socru mare) este inafatisat cu o figura grava (''sta teapan cu schiptu in mana intre perine de puf").
Porteretul fatei de impararat cu epitete, cu valoare morala este sugerata perfectiunea feminina si frumusetea miresei.
Ea este gingasa , cu fata rosie ca marul,emotionata, bucuroasa, dar si sfioasa("de noroc is umezi ochii").Ea paseste gratios("vine mladioasa").
Flori albastre ,simbolul iubirii,porta in par si o stea in frunte poarta ca insem a celor alesi.Ea este perfectiunea feminina precum si in folclor este Ilena Cosanzeana.
Ritualul nuntii trece la solemniatea si gravitate la masa unde veselia nuntasilor se instaleaza.Vinul se toarna in cani viorile rasuna si cobza tine hagul.
Partea a treia ,desi tot o descriere este realizata intrt-un alt ton.Raportarea la nunta traditionala roamanesca este si mai pregnanta aici.Regasim toate elementele specifice populare:muzicantii care inveselesc petrecerea cu instrumente traditioanale ,viori si cobze ;gospodinele care pregatresc nunta cu ospatul traditional din care nu lipsec placintele si colaci;vornicelul ce petrece nunta vestind-o lumea intreaga;preotul infatisat cu umor ''un bondar rotund in pantec /Somnaoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec''mirele falos "cu mustata rasucita '';alaiul mirelui alcatuit din tinerii"sagalnici si barbatii";mireasa Viorica sfioasa"i-asteapta-ndaratul usei" si in sfarsit vordnicul care apre maiestrul de ceremonii.
Toata acesta perete se bazeaza pe o amapala personificare in care gazele marunte se compara cu asemena nuntasilor , reactiile lor fiind tipice pentru rolul pe care il poarta :furnicile sunt harnice, gospodine, albinele strangatoare,pricepute,craiul mestegugeste cu talenet simbolurile specifice nuntii,prieteni mirelui sunt veseli si nepasatorii,vornicelul este grav coplesit de impartanata misiunii sale(''el tuseste, isi incheie haina plina de sireturi").
Imparesia generala in acest fragment este de dinamism, bucurie, explozie de viata,de sarbatoare.
Mijloacele poetice folosite sunt, in general enumeratiile organizate in poropozitii enuntiative si putine figuri poetice cere definesc sugestiv o situatie sau un personaj :preotul bondar este''in pantec, mirele flutur este falos si are"mustata rasucita", greerele este ''sprinten''.Unele versuri sunt alcatuite doar di enumerari: "vin tantarii,lautarii ,gandacei carabusi".
Motivul comunicatii om-natura este sintetizat in ultimul vers :-"Sa iertati,boieri, ca nunta s-o pornim si noi alturi".
Rolul ultimei parti pare a fii descrierea cu inacntarea treditiei romnesti de nunta ,dar poate si inviorarea tabolului antarior care prea coplesit de emotia personajului principal, a miresei.Se stabileste, astefel un echilibru intre solemnitate si voiosie gravitate si buna dispozitie caracteristici orcarui moment solemn , nunta.

Poemul Calin(file din poveste), este o poveste de iubire, in care autorul prelucreaza motivul popular al zburatorului.in conceptia populara, Zburatorul este un personaj invaluit in mister, care farmeca tinerele fete, facandu-le sa se indragos-

teasca de el.Asa se intampla si in poemul Calin(file din poveste). Voinicul misterios intra in viata fetei de imparat pe neasteptate, intr-o noapte, dupa care dispare.La scurt timp dupa plecarea voinicului, fata isi da seama ca asteapta un copil, rodul iubirii dintre ea si Calin. Tatal ei, imparatul, o izgoneste de la palat. Ea isi gaseste adapost in padure, intr-o coliba parasita, unde isi va creste baiatul. Aici o descopera voinicul Calin, dupa sapte ani.Casatoria celor doi tineri constitue finalul fericit al poemului.

Poemul Calin (file din poveste)este un basm cult in versuri alc din opt parti. Poemul isi are punct de plecare intr-un basm popular, Calin Nebunul. Eminescu a povestit initial acest basm in proza, apoi l-a versificat.In acest poem se foloseste descrierea subiectiva care creeaza o anumita impresie sau emotie asupra cititorului. Descrierea subiectiva este marcata de felul cum percepe sau imagineaza obiectul descris.Autorul foloseste foarte multe personificari, comparatii, multe metafore epitete.Participantii nuntii de imparat sunt:imparati, imparatese, mireasa feti-frumosi cu par de aur, zmeii cu solzi de otel, cititorii cei de zodii, Calin, soarele si luna. Eminescu prezinta mai intai lacul "somnoros"in contrast cu tumultul insectelor.Aici se afla o masa"mare-ntinsa cu facli prea luminate"la care vor lua loc invitatii, apoi in prim-plan pe imparatul socru, infatisat cu duiosie si umor. M. Eminescu descrie portretul miresei, vizual si auditiv, in plina miscare, sugerandu-irand pe rand, gingasia, emotia puternica. Ea apare asemenea unei Ilene Cosanzene a basmelor noastre populare. Elementul fabulos se accentueaza, deoarece, ca si in balada"Miorita", nuni sunt soarele si luna.La nunta participa si curtenii, care se aseaza la masa dupa rang si dupa varsta.

Personajele din nunta gazelor sunt:paienjenasul, furnici, albine, greieri, fluturi, tantari gandacei, carabusi, mireasa. Elementul fantastic creste, nuntasii sunt gazele, micile vietati ale padurii. Poetul realizeaza o atmosfera de voiosie tipic populara, nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor doi tineri pentru implinirea iubirii lor.La nunta gazelor participa intreaga colectivitate, pe cand la cea imparateasca doar personaje din basme si curteni. Daca la prima nunta masa era deja pregatita, acum la pregatirea mesei participa toti, fiecare dupa pricepere si rostul lui:furnicile, albinele, cariul.Gazele apar personificate, poetul scotand in evidenta insusirile lor, ale acestei adevarate comjunitati umane.Este infatisat apoi alaiul nuntii, in prim-plan aflandu-se greierele vornic insotit de nuntasii veseli, bondarul este prezent si el, care prin tinuta sporeste farmecul nuntii. Urmeaza caleasca trasa de lacuste, in care sta "mirele flutur", simbol al cochetariei masculine, al lipsei de griji, un aventurier capatuit si mandru de isprava sa.In apropierea mirelui se afla lautarii, iar multimea gandaceilor si a carabusilor reprezinta norodul curios.Prezenta miresei este infatisata printr-un singur vers si sugereaza gingasia, timiditatea si emotia puternica. Poemul se incheie prin interventia greierului, care cere permisiunea de a porni nunta alaturi de cea imparateasca.Nunta gazelor este tipic taraneasca prin organizare si desfasurare, prin alai, zarva si veselie, natura este insufletita prin personificari, umanul invadeaza naturalul, regnurile se unesc, fabulosul cucereste realul, ambele nunti fiind fabuloase prin elementele lor si prin cadrul in care se desfasoara, nuntile complectandu-se reciproc.Nunta este prezentata ca un eveniment deosebit, in ambele lumi si devine un simbol al implinirii prin iubire.

Poezia este desavarsita sub aspectul armoniei, al unitatii si al echilibrului imaginilor realizate, prin care se creeaza o atmosfera sarbatoreasca, stralucitoare.Imaginile artistice sunt realizate cu ajutorul figurilor de stil, natura devenind un mijloc de evidentiere a unor stari sufletesti, a unor sentimente generale umane.Impresia de fabulos este intretinuta si de folosirea arhaismelor, a regionalismelor si a cuv populare. Poemul"Calin(file din poveste) este o sinteza a liricii Eminesciene.

Alcatuiti o compunere despre mijloacele artistice de realizare a descrierii "padurii 22969eov75obg1l

de argint".

[…] Mihai Eminescu,poetul de geniu al literaturii romane,a marcat cultura nationala pana in zilele noastre si reprezinta modelul de perfectiune la care se raporteaza toti creatorii.

Temele liricii eminesciene sunt natura,folclorul,iubirea si istoria.Poetul a fost fascinat de tabloul naturii,dar si de bogatia literaturii populare pe care a cunoscut-o din plin, imbogatind-o cu noi semnificatii.Multe din capodoperele eminesciene pornesc de la motive folclorice cunoscute."Luceafarul" are ca punct de plecare basmul "Fata din gradina de aur".

Poemul "Calin (file din poveste)" publicat in 1876 prelucreaza motivul folcloric al zburatorului.In mentalitatea populara zburatorul este o fiinta supranaturala care naste in sufletul fetelor tinere primii fiori ai iubirii.Poemul are opt parti in care este infatisata dragostea unei fete de imparat pentru Calin, "zburatorul cu negre plete".Alungata de la palat de catre tatal ei,tanara gaseste in codru un loc ocrotitor unde aduce pe lume un pui de print.Ultima parte a poemului prezinta descrierea "padurii de argint" ,in care vor avea loc nunta fetei de imparat cu Calin si nunta gazelor. ob969e2275obbg

Cadrul natural in care se vor desfasura cele doua nunti nu este real,ci imaginar,visat.

Desi peisajul este nocturn,el se caracterizeaza prin claritate,prin abundenta si precizia detaliilor.

Pentru a ajunge in "padurea de argint" poetul trece "codrii de arama" ,la fel ca personajele din basme,care au de strabatut mai multe spatii pana ajung la cel ce le ofera punctul final al calatoriei lor.Padurea de argint este personificata si a patrunde in inima ei inseamna a te initia in taine adanci:

"De treci codrii de arama de departe vezi albiind

S-auzi mandra glasuire a padurii de argint".

Batranetea padurii este sugerata de verbul la gerunziu "albind" dar si de epitetul "de argint". Epitetul personificator "mandra" reda armonia locului. Culoarea dominanta a tabloului este albul stralucitor:"padure de argint’, "iarba pare de omat", "izvoare licurind", "bulgari fluizi".Din loc in loc,albul dominant este pigmentat cu albastru:se pot distinge flori albastre personificate,caci ele "tremur ude" si "mii de fluturi mici albastri".Natura intreaga pulseaza de viata, toate elementele ei fiind personificate.

"Pare ca si trunchii vecinici poarta suflete sub coaja

Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja".

Izvoarele "trec cu harnici unde" si "suspina in flori molatic". Tabloul este feeric, iar lumina lunii reflectata de apa este redata metaforic "in cuibar rotind de ape peste care luna zace".

Imaginile auditive sunt estompate, murmurate, semnificativa in acest sens fiind repetitia verbului a suspina: "izvoarele suspina", "trunchii suspina".

Apele cad "in ropot dulce" si sporesc vraja peisajului. Precizia detaliilor poate fi observata si in imaginea "popoarelor de muste" ale caror "sarbatori murmuritoare" se armonizeaza cu ropotul dulce al apelor.

Nu lipsesc din descrierea padurii de argint senzatiile olfactive. Epitetul "tamaiet" reda mirosul de tamaie specific unui loc sacru, asa cum este padurea.

Atat imaginile vizuale ct si cele auditive sunt estompate, discrete, prinse parca in vraja somnului.

"Padurea de argint" se caracterizeaza prin neobisnuita frumusete si armonie si este o catedrala uriasa unde urmeaza sa se desavarseasca ceremonialul celor doua nunti.

2. Nunta lui Calin

Alcatuiti o compunere despre modalitati artistice de realizare a nuntii lui Calin cu fata de imparat.

In prezentarea nuntii lui Calin cu fata de imparat , elementul dominant este fabulos si maret. La nunta iau parte personaje din lumea basmului prezentate cu ajutorul enumeratiei:

"Caci din patru parti a lumii imparati si imparatese

Au venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese

Feti-Frumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otele

Cititorii cei de zodii si sagalnicul Pepele".

Tonul specific atmosferei de nunta este redat de un adjectiv cu valoare de epitet la superlativ absolut: "faclii prea luminate".

De la nunta nu putea lipsi socrul mare caruia poetul ii face un portret prin care se evidentiaza aerul important pe care il are:

"Iara craiul, socru mare, rezemat in jilt cu spata

El pe capu-i poarta mitra, si-i cu barba pieptanata

Tapan, drept cu schiptru-n mana, sade-n perine de puf

Si cu crengi il apar pagii de muscute si zaduf".

Intreaga atentie se indreapta insa catre mireasa. Epitetele "gingasa" si "mladioasa" o infatiseaza pe fata de imparat ca pe o adevarata Ileana Cosanzeana, de o mare puritate si frumusete. Se observa aici silueta delicata, aproape imateriala a fetei;

"Il fosnea uscat pe frunze poala lunga-a albei rochii

Fata-i rosie ca marul, de noroc i-s umezi ochii

La pamnt mai ca ajunge al ei par de aur moale

Care-i cade peste brate, peste umerele goale

Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta

Flori albastre are-n parul-i si o stea in frunte poarta".

Emotia fetei de imparat este redata de comparatia "rosie ca marul", iar sintagma "de noroci-s umezi ochii" construita prin inversiune se refera la soarta aparte sub care s-a nascut fata. Ea face parte dintre cei alesi, fiindca "o stea-n frunte poarta". Un element semnificativ care ilustreaza legatura dintre om si natura sunt florile albastre care impodobesc atat padurea cat si parul de aur al fetei de imparat.

Ceremonialul nuntii va fi oficiat de soare si de luna, elemente ale cosmosului pe care poetul le personifica:

"Socrul roaga-n capul mesei sa pofteasca sa se puna

Nunul mare, mandrul soare si pe nuna, mandra luna".

Atmosfera de buna dispozitie, de sarbatoare este sugerata si auditiv: "lin vioarele rasuna, iar cobza tine hangul".

In prezentarea nuntii lui Calin cu fata de imparat, poetul se comporta ca un martor ocular si este interesat si de implicarea cititorului in aceasta ceremonie, fapt care reiese din folosirea repetata a interjectiei de adresare "iata" si a verbului "vezi" la persoana a doua singular.

3. Nunta gazelor

Modalitati artistice de realizare a nuntii gazelor

Doua propozitii interogative: "Dar ce zgomot se aude? Bazait ca de albine?"

Muta atentia cititorului de pe nunta imparateasca pe paienjenisul comparat cu un pod peste care "trece-n zgomot o multime de norod". Nunta craiasca este dublata de nunta gazelor care constituie o versiune glumeata a celei dintai. Totul se repeta parca intr-o oglinda care micsoreaza. Daca in prezentarea nuntii lui Calin atmosfera era solemna, in prezentarea nuntii mirelui flutur cu mireasa viorica suntem intr-un mediu taranesc, popular. Nuntasii sunt prezentati in miscare, surprinsi in toiul unor activitati specifice pregatirii nuntii populare:

"Trec furnici ducand in gura de faina marii saci

Ca sa coaca pentru nunta si placinta si colaci

Si albinele aduc miere, aduc colb marunt de aur,

Ca cercei din el sa faca cariul care-i mester faur".

Nu lipseste vornicelul, "un greierel"; "un bondar rotund in pantec" isi face simtita prezenta caci "somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec". Mirele flutur are "mustata rasucita" si vine intr-o cojita de aluna, fiind urmat cu entuziasm de tot neamul sau:

"Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui in lant

Toti cu inime usoare, toti sagalnici si berbanti".

Epitetele "usoare", "sagalnici" , "berbanti" sunt sugestive in redarea bunei dispozitii care caracterizeaza acest eveniment.

Enumeratia "Vin tantarii, lautarii, gandaceii, carabusii" reda tabloul nuntasilor. Ca si la cealalta nunta, mireasa se caracterizeaza prin sfiala. Poetul o surprinde asteptandu-si mirele indaratul usii.

Intreaga natura freamata de buna dispozitie. Poetul surprinde insusirile umane ale gazelor, alegand din comportamentul lor gestul sau miscarea caracteristica ce le apropie de lumea noastra.

Comuniunea dintre cele doua nunti este redata in ultimele versuri. Greierul, "crainic sprinten", intra in scena si din atitudinea sa, ca si din modul de adresare catre boieri, se desprinde buna dispozitie si amestecul de seriozitate si de familiaritate:

"Si pe masa imparateasca sare-un greier, crainic, sprinten

Ridicat in doua labe, s-a inclinat batand din pinteni;

El tuseste, isi incheie haina plina de sireturi:

- Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si noi alaturi".

Nunta gazelor este prezentata cu mijloace dramatice. Poetul surprinde in mod gradat ritualul nuntii taranesti punand accent pe miscare, pe gesturi.

Paralelismul celor doua nunti din codru scoate in evidenta legatura dintre universul terestru si cel cosmic. Amandoua sunt guvernate de legi nescrise carora li se supun deopotriva fapturile imparatesti si gazele. Poetul pare a fi prezent la cele doua nunti si impartaseste

bucuria si incantarea tuturor fapturilor.

In ultima parte a poemului "Calin (file din poveste)" Mihai Eminescu creeaza o atmosfera de basm, de vis, in care granitele dintre lumi sunt sterse si in care se realizeaza unitatea Universului sub puterea legilor nescrise urmate deopotriva de fiinte imparatesti, de gaze, de Luna, de Soare.

E bun, e tot?
Toate 8? o.O