As avea nevoile de sfaturile voastre. Am 19 ani, sunt la facultate si fac parte dintr-o familie monoparentala (parintii mei s-au despartit acum 18 ani, stau cu mama). Din 2014 tatal meu a refuzat sa imi mai plateasca pensie alimentara (am extrasurile de cont), de aceea as dori sa il dau in judecata. Anul acesta m-am intalnit cu unul dintre fratii vitregi, iar acesta sustine ca tatal meu refuza sa imi plateasca pensia alimentara deoarece el considera ca nu sunt copilul lui. Dar evident, sunt! Ce ar trebui sa fac? Mi se pare absurd sa platesc 1000 de lei ca sa fac testul de paternitate doar ca sa ii demonstrez ca isi cauta scuze pentru a nu-mi plati pensia alimentara. Vreo idee cu ce as putea sa incep?

Vorbeste cu el si fa-l sa inteleaga ca ai nevoie de pensie alimentară. E de obligația lui sa ti-o plateasca, ca nu esti copilul lui probabil are sunt doar scuze de 2 lei.

În primul rând, scuze că nu voi utiliza cuvintele dumneavoastră, etc dar mă grăbesc puțin.
Eu aș plătii și acei lei dacă ar fi necesar. Aș merge până în pânzele albe, vorba aia, să îmi dea pensie alimentară. Dar dacă nu vrei, asta e. Aveți acelaș nume de familie? Aveți vecini care stăteau pe atunci pe lângă voi să confirme că el e tatăl tău? Poate mai trăiesc și ei și ar putea confirma că el e tatăl tău.

Pai ai putea sa incepi cu....iertarea?!

Este obligat sa plateasca pana la 18 ani. Pkrma este problema ta.

Buna. Avem acelasi nume de familie si exista oameni care pot sa confirme ca sunt fiica lui!

In 2014 nu aveam 18 ani, ci 15 ani.

Iertarea pana la un punct. Mama este femeie de serviciu si vreau sa imi continui studiile, nu am o situatie financiara foarte buna, iar cand a spus ca nu imi plateste pensie alimentara fiindca nu sunt fiica lui a pus capac. Iertarea asta a mea nu-mi tine de foame, nu-mi asigura platirea cursurilor si nici chiria. Scuze ca nu sunt atat de indulgenta.

In 2014 nu aveam 18 ani, ci 15 ani. Deci nu mi-a platit pensia alimentara 3 ani, iar daca imi continui studiile pensia de intretinere este pana la 26 de ani. Asa ca nu este doar problema mea, ci si a lui.

Si eu m-am chinuit sa imi termin studiile fara sprijinul tatalui. Este adevarat ca nu mi-a spus vreodata ca nu sunt fiica lui, dar nici nu m-a ajutat din clasa a 11-a, nici financiar, nici moral. Am fost nevoita sa lupt eu pentru a termina liceul desi maica-mea avea tot salariul minim pe economie si inca un frate mai mic sub intretinere. Slava Domnului ca am terminat si liceul desi nu aveam ce sa mananc de cele mai multe ori, am terminat si facultate, desi nu am avut nicio vacanta de vara si nicio tabara, si am reusit si pe plan al carierei in sensul ca fac ce imi place pe un salariu mediu, cat sa imi permita sa traiesc decent viata de zi cu zi. Si asta fara a imi da in judecata tatal ca m-a lasat sa mananc coltuci de mamaliga inmuiati in untura pentru ca alta mancare nu aveam.

Asa ca iertarea nu are limita, ci doar orgolii ce o impiedica sa se manifeste

AliGab, inteleg ca a ierta este frumos si asa ar trebui sa facem toti, de fapt nici nu e vorba de iertare fiindca nu sunt suparata pe el, doar imi vreau banii cuveniti, pe care legea ii obliga sa mi-i dea. Eu n-am avut sprijinului lui nici pe perioada liceului (clasele IX-XII) si de asemenea, am si o sora mai mica. Am si eu dorinte, aspiratii, care nu le pot hrani numai cu aer, ci si cu bani. Vreau sa ma dezvolt, sa studiez si sa fac diferite cursuri. Uneori trebuie sa ne asumam si responsabilitatile, nu crezi? De ce sa sufar eu de pe urma lui?

Tu faci cum crezi draga mea, eu ti-am spus doar parerea mea. Daca pentru tine sunt mai importante aspiratiile tale care se pot aranja cum nici nu te astepti mai bine, cu atat mai mult cu cat nu actionezi in instanta pe tatal tau, decat iertarea, atunci sa nu uiti ca s-ar putea sa fii in situatia de a avea nevoie de iertare. Sunt de acord ca responsabilitatile trebuie asumate, dar unii oameni pur si simplu nu reusesc si intr-o zi vor plati intr-un fel sau altul fara sa se razbune careva pe ei.
Tu actionezi cum vrei, eu iti doresc ce este mai bine pentru sufletul tau. Mult succes

Multumesc pentru sfat oricum!

Daca il dai in judecata nimic nu mai e "absurd", iar daca el vine la judecata si spune ca nu esti copilul lui atunci testul de parternitate v-a dovedi asta si vei castiga procesul, si vei cere cheltuieli de judecata (inclusiv testul de paternitate) si vei primi pensia alimentara

tot ti se mai pare absurd?

Iti dai seama ce enormitate ai spus? Crezi ca vecinii stateau pe margine si mincau seminte cand taica-su a inseminat-o pe maica-sa?

Atunci da fa judecata.

Tatal tau nu mai poate tagadui paternitatea daca nu a facut-o dupa nastere, asa ca nu mai trebuie sa faci nici un test de paternitate.
Si de ce ai asteptat 4 ani? Mama ta putea sa-i faca plangere penala pentru abandon de familie, dupa trecerea a 3 luni in care n-a platit pensia alimentara. Daca ai 18 ani poti sa-l dai in judecata si sa soliciti pensia alimentara, pana la terminarea studiilor, bineinteles daca urmezi studii.

Nu mi se pare a fii absurditate testul de paternitate, dimpotriva, este un lucru perfect normal si justificat, ca sa clarifice situatia ta.
Iar acest lucru nu ar trebui sa te infurie deloc, insemnanad ca poti obtine tot ce ai pierdut pana acum, doar cu un simplu act.
Dupa ce ai testul in mana, decizi daca deschizi actiune la judecatorie sau nu.
Oricum, daca ajungi la Judecatorie cu cererea pensiei alimentare si tatal tau declara in instanta ca nu esti copilul lui sauca are dubii, probabil ca si judecatorul va dispune sa faci un test de paternitate, pentru clarificarea situatiei.

Dal in judecata si de vrea sa faca text de paternitate pana ce termini scoala e obligat prin lege sa plateasca.Si ai nevoie de un avocat.De la el incepi.

Incearca sa-l convingi ca este obligatia lui sa iti plateaasca pensia alimentara pana la varsta de 18 ani, sau incearca la niste rude/vecini sa confirme ca el este adevaratul tau tata daca el este asa de incapatanat si nu vrea sa o spuna.

Buna Dough. nu e nevoie de test de paternitate. Tatal tau te-a recunoscut, asa ca esti copilul lui in fata legii. A avut o perioada de timp, dupa nastere, ca sa nu te recunoasca, dar el te-a recunoscut si nu mai are ce sa faca. Asa se scuza fata de el insusi, dar se bazeaza pe faptul ca nu il vei da in judecata. Da-l in judecata, vei castiga sigur.

Total de acord

Buna ziua, nu inteleg necesitatea unui test de paternitate. Tatal tau poate spune multe dar daca la nasterea ta te-a recunoscut oficial ca fiind fata lui nu vad utilitatea testului. In alta ordine de idei pentru pensie alimentara poti si chiar trebuie sa il dai in judecata, nu inteleg de ce mama ta nu a facut-o pana acum. Daca in instanta dansul ar sustine ca nu plateste penstia pentru ca nu esti fiica lui atunci ar fi necesar testul de paternitate, dar in acest caz va plati dansul.

Salutare, tatăl este obligat prin lege să ofere sprijin financiar, până la terminarea studiilor tale( maxim până la vârsta de 26 de ani).
Printr-un avocat, i se va face chemarea în instanță. Atâta timp cât el figurează pe certificatul tău de naștere ca fiind tatăl biologic nu se poate pune la îndoială acest lucru.
Dacă el susține că nu este tatăl, atunci el trebuie să facă și să suporte costurile unui test ADN care să infirme faptul că tu nu ești fiica lui.

Pentru mai multe detalii, dacă este cazaul, ne putem auzi dacă îmi lași un mesaj.