Oare de ce e votul secret? Inaintand in varsta, realizezi ca nu e necesar sa explici lumii anumite alegeri facute precum religia, genul sexual, spectrul politic, veniturile incasate, etc. Sunt chestii personale ce nu trebuie explicate lumii. Mai mult te enervezi incercand sa-i explici unui om astfel de lucruri. Si-n plus, nu sunt aspecte care sa il priveasca pe celalalt, ci numai pe tine.
Frate e o întrebare pe un site în care oricine poate să pună întrebări despre orice, nu te obligă nimeni să răspunzi, dacă vrei o faci, dacă nu nu! E atât de simplu!
Frate, nu vorbeam despre mine, nici despre tine, vorbeam la general. E o lectie pe care o realizezi in timp.
Ce e-n ziua de azi cu tinerii de nu mai pot intelege un text de cateva randuri? Totul il iau prea personal si ca o insulta.
Bafta la dezbateri. Insa sunt in van.
Stanga si Dreapta sunt cele doua mari culturi politice, in care s-a scindat cultura politica in timpul Revolutiei Franceze. Dar cultura politica a unei persoane, nu este asa de vaga incat sa cuprinda toata Dreapta, sau toata Stanga, de fapt nici nu este pur de Dreapta sau de Stanga. Asa ca nu ai cum sa alegi intre ele; daca ai alege sa zic stanga, ai alege Anarhism, Socialism, Comunism, Liberalism, si altele, nu poti sa le impartasesti pe toate odata. Iar la Dreapta, crezi ca e cineva Liberal-Conservator, Consevator, Popular, Fascist si National-Socialist, in acelasi timp? Nu are cum.
Buna, laSoledad. Ia sa vedem. Ia sa luam noi spectrul politic, nu cele doua culturi politice de data asta. In Adunarea Nationala Franceza, in dreapta incaperii se asezau deputatii care tineau la prerogativele regelui - cu tot ce antreneaza asta: stabilitate legislativa, ierarhie stricta, valori conservatoare, si gradual spre stanga, pana la retragerea oricarei prerogative reale a regelui, cu tot ce antreneaza asta: justificarea politicii prin vointa poporului (numai justificarea, caci poporul nu poate sa stea toata ziua de guvernat statul), valorile traditionale puse in discutie, urmarirea egalitatii, in fata legii, dar si sociala, si asta te duce inclusiv la considerarea egalitatii economice. Pana s-a terminat tot macelul... aaah pardon, am vrut sa spun Revolutia Franceza, a aparut pe aceste baze si spectrul politic complet, de la dreapta: Reactionar, Consevator, Liberal-Conservator, Liberal, Socialist, Anarhist. Reactionarul cauta sa refaca ce considera esential din ordinea veche, conducere ierharhica si valori impuse de stat, cum ancient regime insa nu s-a dovedit stabil, exclude orice libertate si orice mecanism de reglare din trecutul idealizat pe care vrea sa il refaca; Conservatorul pastreaza pe cat posibil institutiile si valorile, cu schimbari minime; Liberal-Consevatorul pastreaza miezul dur al vechii ordini: diferentierea sociala; Liberalul are incredere in capacitatea mecanismelor de reglare ale societatii, precum piata libera, sistemul reprezentativ, separarea puterilor in stat, pana acolo incat renunta complet sa recurga la orice alta autoritate; Socialistul considera ca egalitatea in fata legii nu este suficienta, compatibila cu demnitatea umana este numai egalitatea sociala, care cere si o egalitate economica cat mai mare; Anarhistul crede in egalitea sociala, cea economica, si considera ca orice organizare de stat este opresiva in sine, asa ca propune organizarea societatii pe baza egalitatii si a participarii tuturor la luarea deciziilor, democretie directa. Iar in cadrul asta, avem si nenumarate curente, precum si unele combinatii neasteptate. Si acum, ca avem modelul, il introducem pe Hitler in partea dreapta a spectrului politic. Dar un pic mai tarziu.
Buna, laSoledad. Si acum ca avem modelul (refer la primul meu raspuns), sa il confruntam cu Hitler; evident, partea dreapta a spectrului politic, caci incercam sa vedem daca Hitler poate fi incadrat in toate curentele de dreapta. Este Hitler Liberal-Consevator? Crede in ierarhie si diferentiere sociala, asta pot sa spun, chiar le duce la extrema. Insa elemente liberale nu gasesti in gandirea lui, nu crede in nici un mecanism de reglare si le distruge pe toate; daca credea in virtutile pietii nu ingheta preturile, nu introducea economia de comanda si nici autarhia. De vreo atributie lasata oricarei alte autoritati, in afara de el insusi, sau de o justitie cat de putin independenta, nu putem vorbi; trebuie sa admitem ca nu este Liberal-Conservator sub nici o forma. Sa fie Conservator? Conservatorii germani de pe vremea lui ''conservau'' influenta unor corpuri sociale, ofiteri superiori, magistrati, functionari superiori de stat; ori daca aceste corpuri sunt autonome si au autoritate, orice dictatura nu e completa, ba chiar nu poti numi dictatura un regim care trebuie sa obtina acordul acestor corpuri. Nu e de mirare ca Hitler a combatut conservatorismul toata viata lui. Ofiterii, Functionarii si Magistratii i-au ramas ca potentiali adversari, dupa ce si-a subordonat complet sistemul politic. Aici as cita din Goebbels: ''Noi nu vom face greseala sa introducem absolutismul, ca sa ajungem de acolo la liberalism.'' Oamenii astia stiau ca, daca revin la ''ancient regime'', acesta are toate conditiile revenirii la libertate. Deci, Conservator, nu. Iar Reactionarul, acesta vrea sa reintroduca ce i se pare ideal in ''ancient regime''; ierarhie stricta, o singura autoritate, o societate non-ideologica, in care toti lasa elitelor grija guvernarii, dar Reactionarul stie deja ca toate acestea nu au rezistat, ca vechiul regim a fost scos din scena incepand cu Revolutia Franceza, asa ca renunta la orice autonomie a corpurilor sociale, a institutiilor, renunta la libertatea cuvantului si libertatea de constiinta, ca noua tiranie sa fie stabila. Iar Hitler, vedem ca despoaie de autoritate orice institutie, combate libertate cuvantului si libertatea de constiinta prin orice mijloace, reintroduce corpuri de elita, dar acestea nu mai au autonomie si autoritate, introduce o dictatura totala, tocmai ca sa fie si stabila. Este Reactionar, la extrema dreapta a spectrului politic, face parte din extrema dreapta moderna, curent care nu mai gaseste nici o institutie a vechiului regim in viata, si il recreaza, de la zero, in ce cosidera esential: Pricipiul de comanda, Führerprinzip. Spune-mi, te rog, tu ce crezi despre modul in care l-am plasat pe Hitler in spectrul politic.
ErrorFound întreabă: