Ce părere aveți despre internările nevoluntare la psihiatrie?

O ambulanță sosește la domiciliul unei persoane, la solicitarea vecinilor acesteia. Ușa se deschide, însă din cauză că persoana nu poate fi convinsă să intre în ambulanță, se apelează la poliție. La fața locului sosesc polițiștii, și împreună cu echipajul de pe ambulanță și cu vecinii târăsc persoana respectivă din locuință până la ambulanță, îmbrâncind-o înăuntru.
Persoana aceea nu a provocat scandaluri, nu a comis vreo faptă penală, păstrează curățenia locuinței sale, conduce o motocicletă, respectă regulile de circulație și trăiește din cerșetorie. Le pare ciudată vecinilor din cauză că are locuința zugrăvită în carouri, umblă în pași de dans prin casă și cântă într-o limbă nativă numai de ea știută, nu are perdele la ferestre însă are la ușile interioare, poartă halat alb și cască când merge pe motocicletă, se roagă stăruitor pe acoperișul casei sale la o divinitate numai de ea cunoscută,...

E ciudată rău..., dar e fericită în nebunia ei. : ))

Internarea nevoluntara la psihiatrie se poate face doar in anumite situatii si cu procedura prevazuta de L.487/2002, rep. in 2012, in special art.53-68.
Persoana respectiva poate da in judecata vecinii sau politistii, daca nu au fost intrunite conditiile pentru internarea nevoluntara.

Condițiile pentru internare nevoluntară nu pot fi întrunite, în nicio situație, fiindcă încalcă prevederile Constituției României. Astfel, "Legea Sănătății Mintale și a Protecției Persoanelor cu Tulburări Psihice" cât și articolul 184 din Codul de Procedură Penală sunt NECONSTITUȚIONALE.

ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

ARTICOLUL 23
(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.

Dacă privarea de libertate este aplicată după normele unei societăți, aceasta reprezintă o sancțiune, deci nu poate fi DECÂT DE NATURĂ PENALĂ. Dacă privarea de libertate este aplicată după criteriile unor anumite persoane, aceasta reprezintă o infracțiune și se sancționează penal. Imobilizarea și internarea nevoluntară constituie lipsire de libertate în mod ilegal.
Dacă sancțiunea privativă de libertate este aplicată după alte criterii decât cele penale(ex. medicale), aceasta reprezintă o încălcare a articolului 23(13) din Constituția României.
O persoană nu poate fi sancționată pentru o faptă inexistentă (presupusă în viitor), pentru o faptă ce nu constituie infracțiune sau pentru distincția ei.