Într-un viitor nu foarte îndepărtat de anul 2024, dacă nu vor mai fi locuri de muncă și vor rămâne din ce în ce mai puține oportunități, deoarece acestea vor fi preluate de roboți, ce se va întâmpla cu restul oamenilor? Vor primi resurse gratuit sau vor fi lăsați să moară de foame?

Da, tu cu siguranță vei primi resurse gratuit. Înscrie-te deja pe listele pentru ajutoare, să fii sigur că nu rămâi pe dinafară.

Cum isi inchipuiau cei din secolul XIX ca va arata viitorul: masinile vor lucra pentru oameni, iar oamenii vor tine petreceri in fiecare zi.

Sa fim realiști,vor dispărea posturi unde este munca fizica.
Asta pentru că nu vor mai fi oameni să muncească și e oarecum firesc.
Plus că oricum sunt multe locuri in care se folosesc mașinării automatizate, cum ar fi in fabrici și după cum se vede, oamenii încă mai lucrează în ele, doar că posturile sunt limitate din perspectiva sarcinilor, mașinăriile făcând in mare parte aproape totul.
Deci unde e problema, mai exact? Nu asta înseamnă evoluție?

Vor rezista asa cum rezisti tu acum fara sa muncesti

Mereu vor fi locuri de munca. Doar ca altfel fata de ce stiam si stim noi acum. Cine crezi ca va face mentenanta robotilor sau alte treburi pe care un robot nu le poate face vreodata?
Sau cine crezi ca va asista la supravegherea lor? Tot noi oamenii.

Cand a aparut tractorul, aceeasi intrebare si-au pus-o cei care carau sapa in carca.

Bismarck a introdus protectia sociala drept masura contra revolutiei socialiste.

Mai repede va disparea clasa burgheza decat legile naturale. Munca este un archetip construit de Dumnezeu asa ca mama ta. Rodul este jocul lui Dumnezeu nu institutia si presedintii lor care se interpun intre tine si bunuri ca mijlocitori. Noi nu am pactat cu ei o Lege egala. Ei si-au facut Legea lor civilia si au confiscat legile naturale. Au mutat centrul la ei si s-au impus peste legile natrale. Legile civile mai mult imputeaza si paralizeaza legile naturale. Omul vede ca forta ii este externa, pe cand el este cel care trebuie sa sa isi inteleaga natura. Nu exista o institutie creata care impune Legi. Ci omul isi impune Legea. Prin el trece dreptul nu vine din afara. Puterea ii este data nu ii vine din afara. Cand isi intelege puterea doar el poate sa gaseasca dezvoltarea.

Acest archetip (bun) este atacat si expropiat de burghezi atunci cand ataca propietatea poporului. Karl Marx spune cum anumiti oameni sunt lupi. Vor sa se imputerniceasca peste tot si pe altii sa ii slabeasca. Barbarii cand atacau ardeau resursele. Vroiuau ca oamenii sa ajunga cu probleme.

Muncitorii sunt poporul nu clasa burgheza. Din clasa burgheza se trag parlamentaristii care au dat atac lumii. Vezi batalia din Marston Moor. De acolo apare parlamentarismul.

O sa fim toti programatori, mentenanță roboti

În Românica, chiar și acum, dacă nu ai chef de munca primești venitul minim garantat, bursă socială și alte ajutoare sociale. Nu este nevoie de roboți.

Noi nu trebuie să ne îngrijorăm. Dacă am fi fost singuri pe pământ aș mai zice. Dar Dumnezeu este Cel care ne-a creat și continuă să ne țină în viață. El Se îngrijește și de vrăbii și de crinii de pe câmp. Cu cât mai mult de noi.
Noi trebuie să trăim în ascultare de El; să căutăm să-L cunoaștem și atunci Îl vom iubi. Atunci interesul nostru este acela de a trăi în viața aceasta în așa fel încât să o câștigăm pe cea veșnică. Atunci vom fi una cu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Interesele lui Dumnezeu vor fi și interesele noastre. Preocupările Lui vor fi și preocupările noastre. Atunci "toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu", după cum este scris.
Noi nu trebuie să ne lăsăm imaginația liberă de capul ei, ci trebuie să fie supusă rațiunii. Pentru că încă trăim în această lume de păcat, și fără rațiune ajungem să ne îngrijorăm degeaba. Odată ce Duhul Sfânt va lua în stăpânire ființa umană, toate lucrurile se vor schimba. Diavolul se va folosi de natura umană păcătoasă să ne facă să ne îndoim de Dumnezeu și de dragostea Sa. Dar credința nu este sentiment.
Am mers mai departe, pentru ca să vedem că niciun om nu are motiv să se îngrijoreze nici pentru prezent și nici pentru viitor. Îngrijorarea este ceva irațional; este ceva lumesc, păcătos, prin faptul că aduce cu sine îndoiala în purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de noi. Dacă Dumnezeu a zis că ne iubește, păi atunci așa și este, indiferent că noi credem sau nu aceste lucru. Necredința noastră în Dumnezeu nu Îl face pe El să ne iubească mai puțin. Dumnezeu este dragoste, pentru că aceasta este natura Lui.