O persoană care are crize de epilepsie lunar are dreptul la însoțitor? A fost diagnosticată încă din copilărie și a urmat un tratament care a dat cât de cât roade. Nu mai are crize zilnic, cum avea în trecut, dar criza, fie ea și o singură dată pe lună, se manifestă foarte urât, cu pierderea conștiinței și accese de energie care o fac să se miște convulsiv și să se rănească, să se ridice din pat și să plece prin casă fără o direcție anume sau măcar perceperea spațiului în care se află (se lovește de mobilier). Persoana în cauză are 35 de ani și capacitățile intelectuale ale unui om normal, se descurcă singură, poate să se îngrijească, să se gospodărească și are discernământ, doar că din cauza acestor crize necesită supraveghere, în special noaptea. Niciodată nu are crize pe timp de zi. Familia ei s-a stabilit în străinătate, iar rudele cele mai apropiate nu vor să-și asume o astfel de responsabilitate. Îndeplinește condițiile necesare primirii unui însoțitor? Cu venitul ei de aproximativ 3000 de lei pe lună reușește să-și acopere cheltuielile de ședere într-un cămin de bătrâni în care este supervizată, dar nu poate să se adapteze. Programul e foarte rigid față de cel cu care era obișnuită acasă, spune că porțiile de mâncare nu sunt consistente (a slăbit foarte mult, avea o altă dietă înainte), iar ceilalți pacienți sunt majoritatea pensionari și se simte singură. Se poate face ceva? Am vorbit cu persoanele cele mai apropiate ei, dar e în interesul lor să rămână în acel cămin, dat fiind că nu-i poartă de grijă și nu trebuie să pregătească foarte multe hârtii, lucru care ar fi dificil de realizat, din moment ce nu sunt în țară și nu plănuiesc să se întoarcă.

Nu știu, trebuie întrebat la casa de asigurări de sănătate. Știu ca la epilepsie trebuie sa urmeze tratament

Din cate stiu partea cu insotitorul depinde de cei de la comisia de evaluare (actele se depun la dgaspc-ul de sector/judet.
Multi dintre ei sunt jigodii (cheama oameni fara picioare la evaluare anuala... ca si cum le-ar mai creste picioarele) dar asta e procedura.
In niciun caz nu trebuie sa le spuna ca e total independenta, ca asa sigur nu obtine. Mai bine sa le spuna ca are nevoie de asistenta la majoritatea activitatilor.
Puteti vorbi si cu un medic care sa mai "exagereze" putin ce scrie pe certificatul medical.
Nu stiu daca si casa de asigurari de sanatate ofera posibilitattea de insotitor, eu stiu doar varianta asta.
Insotitorul de care zic eu poate fi membru al familiei sau poate fi chiar angajat cu contract.

Doar comisia de incadrare in grad de handicap poate spune daca este nevoie sau nu de insotitor.
Din ce spui nu este nevoie dar poate incerca.

Aceleasi jigodii de care zici atunci cand sunt mituiti dau incadrare in grad de handicap mai mare dupa caz sau ofera pensie de handicap celor care nu au handicap...sunt o multime de cazuri!
Se da spaga si se face un dosar fals.
O multime de castraveti astfel si-au obtinut prin orase locuri de parcare gratuita pe motiv ca ar avea handicap!
Deci niste jegosi si spagari cei care fac parte din aceste comisii, aceeasi medici stalinisti infecti care nu au scapat de sindromul luarii spagii, nici de ar avea salarii ca medicii din afara, niste nenorociti notorii!

Comisia decide.
Daca este intr-un camin, nu inseamna ca acolo sta inchisa ca in detentie. Are voie sa iasa si sa se intalnesca cu alti tineri. Are voie si sa primeasca vizite.

Poate sa primească în principiu. Trebuie sa depună actele la agenția pentru handicap și sectorul sau județul unde locuieste. Acolo au o lista cu ce trebuie sa prezinte. Apoi va vd i un lucrător social acasă sa pună câteva întrebări și apoi se decide dacă primește sau nu. Dacă aude ca se descurca singura, mănâncă, se îmbracă singura s-ar putea sa i se refuze. Dar sa încercați, nu se știe.

Corect.

E independentă, dar are acele câteva zile de slăbiciune de dinainte de criză și, bineînțeles, ziua crizei. Se descurcă, dar fiind singura și criza manifestându-se violent, se poate întâmpla orice. La un moment dat a fost cât pe ce să dea foc la casă. Din fericire s-au alertat vecinii. Mi se pare că e totuși un caz de băgat în seamă. Mulțumesc pentru răspuns!

Într-una din crize, cumva, aproape a reușit să dea foc la casă. Au fost dăți în care a putut să iasă din locuință și a plecat, ea neavând contact cu realitatea în tot acel timp. Mă gândesc că există un minim de șanse să fie considerată un caz de luat în serios Voi încerca să vorbesc cu familia ei. Mulțumesc!

Avea un total alt stil de viață înainte, e foarte greu pentru ea. Ruda care a supravegheat-o și sprijinit-o în tot acest timp a decedat. A trecut prin prea multe schimbări într-un timp destul de scurt și caut o alternativă pentru căminul ăla anost
Mulțumesc totuși!

Trebuie sa meargă sa scoată un certificat de handicap! In funcție de gradul de handicap primit persoana in cauza poate sau nu primi însoțitor. Sunt 3 grade de handicap! Grav, accentuat sau mediu. Doar pentru gradul de handicap grav se poate aproba însoțitor. Însoțitorul primește un salariu minim pe economie sau ceva de genul. Trebuie mers la DGASPC de care aparține persoana in cauza pentru a cere mai multe informații

Este greu sa-ti dam raspunsul noi, chiar daca am fi de specialitate. Daca citesti "cap. VI din Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap" nu cred ca poti sa incadrezi persoana la care te referi in gradul de handicap.
Trebuie facuta cerere la D.G.A.S.P.C. a Consiliului Judetean. Dar nu trebuie lasat dupa cum zice aceasta comisie si trebuie contestata la Comisia superioara. V-o spune un om care a actionat in favoarea catorva persoane si a obtinut de la gradul accentuat de handicap (gradul II), gradul grav cu insotitor.
Comisiile judetene, subordonate Consiliului Judetean, au instructiuni nescrise sa dea gradul cel mai mic, deoarece indemnizatiile de handicap sunt platite de acestea si de primarii.

Ai dreptate, dar mai intervine si Consiliul judetean, deoarece ei platesc o parte din indemnizatii.
Apoi mai este indiferenta celor din comisie.
Iti dau un exemplu.
O femei are vedere foarte slaba, abia vedea pana la doi metri. In acelasi timp are o surzenie accentuata.
Comisia judeteana a incadrat-o in grad accentuat de handicap (gradul II).
I-am facut contestatie la Comisia superioara si am intrebat: cum poate sa treaca o stada fara insotitor - la tara trecerile de pietoni fiind rara avis - daca nu vede si nu aude daca vine o masina? Comisia superioara a incadrat-o in grad de handicap grav, cu insotitor.