Până la urmă care dintre aceste două articole este valabil? Ambele nu pot fi valabile.
Art. 4
"Prezumţia de nevinovăţie
(1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
(2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului."
Art. 184
"Expertiza medico-legală psihiatrică
(1) În cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării."
(2)-(27) bla, bla, bla
"(28) Perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat într-o instituţie de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei, în condiţiile art. 72 din Codul penal."

Pentru mine e mega clar...

Ambele articole sunt valabile și se completează reciproc foarte bine. Perioada arestului la domiciliul, arestului preventiv, internarii dispuse de instanță sau procuror nu sunt considerate pedepse ci participare la înfăptuirea justitiei. Odată ce persoana a fost condamnată este firesc ca acele zile să se scadă din pedeapsă pentru că justiția nu pedepsește, scopul ei este să reeduce și să reintegreze în societate oamenii.

Cele 2 articole nu se completează reciproc ci se bat cap în cap.
Justiția se înfăptuiește după rezolvarea acțiunii penale prin hotărâre penală definitivă, deci nu se înfăptuiește prin privare de libertate a unei persoane prezumtiv nevinovată (fie că este suspect, martor, parte vătămată, inculpat sau persoană fără calitate procesuală). "ORICE PERSOANĂ este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă" iar aflarea adevărului în cauză se face numai pe bază de probe, cu respectarea principiului loialității probelor.
Alineatul 28 al articolului 184 încalcă prezumția de nevinovăție, întrucât nu prevede alternativa în cazul în care suspectul/inculpatul nu va fi condamnat. Vinovăția suspectului/inculpatului este prezumată încă de la primul alineat al acestui articol.