Buna Catalin,
Ne pare extrem de rau pentru situatia in care te afli si iti intelegem problema.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Din pacate vremea copilariei a trecut, deja am trecut de 18 ani dar va multumesc oricum pentru intentie.
Deci, printre randuri reusesc sa ghicesc ca este vorba de bunicul tau? Scuza-ma dar ai complicat mult povestea. Anyway, daca zici ca fiul lor, unchiul tau?, sta in casa cu ei ar fi normal sa se impuna el, si sa incerce oarescum sa rezolve situatia, chiar adresandu-se politiei. In cazul in care politia locala nu ia masuri, din diferite motive, te poti adresa la politia municipala/regionala, ma rog, depinde unde stai. Iar acestia din urma vor sesiza politia locale care va fi obligata sa ia masuri. Cam asa umbla treaba in realitati mici, se cunoaste toata lumea si nah, dar daca vine ordin "de sus" sunt obligati prin lege.
Sincer sti care e sfatul meu, te duci iti cumper o bata de baseball si cand il prinzi ai acorzi o corectie, eu in locul tau in momentul in care ma agresa il injunghiam cu un cutit si ar fi fost legitimia aparare
Din pacate vremea copilariei a trecut, deja am trecut de 18 ani dar totusi va multumesc si va sunt profund recunoscator pentru ocrotira copiilor, ei saracii nu au vreo vina pentru ce se intampla in familie.
Iti multumim foarte mult pentru cuvintele frumoase. Misiunea noastra este sa ne asiguram ca drepturile copiilor sunt respectate si ne punem tot sufletul in asta.
Ceea ce nu spui si ma intereseaza pe mine este: ce relatie este intre voi si el?
Este concubinul, sotul, var, frate sau alta ruda a bunicii tale?
A cui este casa si ce drepturi legale asupra ei au cei care stau in ea?
Este a lui, sau a bunicii? Are el sau ea dreptul de uzufruct viager sau alt drept confirmat printr-un act notarial sau judecatoresc?
In cazul (fericit) in care casa este a bunicii, iar el nu este ruda de sange si nu are nici drept de uzufruct asupra casei, autoritatile locale sunt obligate sa-l evacueze cand primesc o plangere din partea proprietarului imobilului. Daca autoritatile locale nu se implica, asa cum spui, atunci se poate apela la consiliul judetean, sau pe cale civila, la tribunal, pentru solutionarea cazului.
Cel mai bine insa este sa vorbesti si cu un avocat care cunoaste mai bine astfel de cazuri, sau cu cineva de la DGASCP. Nu-i ignora nici pe cei de la TelefonulCopilului, chiar daca nu esti minor, ei au asistenti sociali care se bat de tot felul de cazuri si te pot indruma mai bine (decat un inginer ca mine :p).
Intre noi si el nu exista relatii bune, el este sot prin acte a lui bunica mea iar in casa si teren au investit amandoi, amandoi au ridicat si casa, deci cam ambii au drepturi acolo. in legatura cu uzufruct viager zic ca se poate ca el sa aiba drept asupra propietatii noastre, acum nu stiu ce sa zic, parintii mei au fost prostiti sa investeasca in casa actuala, terenul este al lui iar la casa a contribuit si el cu o suma, noi locuiam la bloc inainte, in acel bloc la fel s-a investit tot de catre parintii mei, apartamentul era al lor din cate stiu, dar s-a investit in acel bloc, parintii mei au dovada ca s-a investit si in casa si in bloc, au anumite acte care dovedesc asta, precum si martori. Despagubiri nu au primit in urma vanzarii apartamentului, la casa au fost fraieriti si nu au acte pe casa, actele e la el ca vezi Doamne se indoia de taicameu ca sa nu ne arunce in strada. De amenintat am fost amenintati de catre mos ca ne da in strada dar noi avem dovezi precum ca am investit si putem cere despagubiri. Iau in considerare si varianta sa o ducem pe bunicamea la un azil ceva, nu are o pensie mare si de asta nu stiu ce sa fac ca din ce am auzit si eu trebuie sa ai ceva pensie sa mergi acolo.
Mai da bine v-o ametit si fraierit pe toti. In cazul acesta, nu prea aveti sperante sa puteti face ceva. O solutie ar fi divortul, caz in care casa va trebui impartita intre bunica-ta si... ala. Mai ales daca aveti dovezi ca ati investit in casa, si ca urmare aveti un drept, atunci (proprietatea) se poate vinde si banii imparti. Poate nu veti lua o suma egala cu el, dat fiind ca terenul a fost a lui, dar sigur ar trebui sa recuperati o suma destul de mare cu care sa puteti cumpara un apartament intr-un oras mic, sau o casuta cu un pic de teren undeva la tara. Sau sa-l despagubiti pe el si sa ramaneti in continuare in casa, asta daca aveti destui bani cat ar pretinde el.
Si alta solutie ar fi, doar daca el ar face marele bine si ar da ortu' popii. In cazul acesta, bunica mosteneste 1/2 din casa, iar cealalta 1/2 din casa si terenul (care a fost a lui) se imparte intre bunica-ta 50% iar ceilalti mostenitori ai lui iau 50%, deci 50% din teren si 25% din casa vor fi ai celorlati si 50% din teren si 75% din casa a bunicii. Asa cred. Ceva boscoane nu stii, sa crape ala mai repede?
Va puteti adresa instantei de judecata pentru obtinerea unui ordin de protectie, conform procedurii prevazute de legea pentru combaterea violenţei în familie, nr.217/2003, republicată în 2012, citez:
"ART.23.(1) Persoana a cãrei viaţã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violenţã din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecţie, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligaţii sau interdicţii:
a) evacuarea temporarã a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacã acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, dupã caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
c) limitarea dreptului de folosinţã al agresorului numai asupra unei pãrţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajatã încât agresorul sã nu vinã în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la pãstrarea unei distanţe minime determinate faţã de victimã, faţã de copiii acesteia sau faţã de alte rude ale acesteia ori faţã de reşedinţa, locul de muncã sau unitatea de învãţãmânt a persoanei protejate;
e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localitãţi sau zone determinate pe care persoana protejatã le frecventeazã ori le viziteazã periodic;
f) interzicerea oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţã sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
(2) Prin aceeaşi hotãrâre, instanţa poate dispune şi suportarea de cãtre agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporarã unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmeazã sã locuiascã din cauza imposibilitãţii de a rãmâne în locuinţa familialã.
(3) Pe lângã oricare dintre mãsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologicã, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor mãsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicãrii.
ART.24. (1) Durata mãsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecãtor, fãrã a putea depãşi 6 luni de la data emiterii ordinului.
(2) Dacã hotãrârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata mãsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadã de 6 luni de la data emiterii ordinului.
ART.25. (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecãtoriei de pe raza teritorialã în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
(2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusã de victimã personal sau prin reprezentant legal.
(3) Cererea poate fi introdusã în numele victimei şi de:
a) procuror;
b) reprezentantul autoritãţii sau structurii competente, la nivelul unitãţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie;
c) reprezentantul oricãruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.
ART.26.(1) Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) Cererea este scutitã de taxa judiciarã de timbru.
ART.27.(1) Cererile se judecã de urgenţã, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
(2) Citarea pãrţilor se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
(3) La cerere, persoanei care solicitã ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţã sau reprezentare prin avocat.
(4) Asistenţa juridicã a persoanei împotriva cãreia se solicitã ordinul de protecţie este obligatorie.
(5) În caz de urgenţã deosebitã, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fãrã concluziile pãrţilor.
(6) Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicitã ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.
(7) Judecata se face de urgenţã şi cu precãdere, nefiind admisibile probe a cãror administrare necesitã timp îndelungat.
(8) Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
ART.28. În cazurile prevãzute la art. 25 alin. (3), victima poate renunţa, potrivit art. 246 din Codul de procedurã civilã, la judecarea cererii privind ordinul de protecţie.
ART.29. (1) Ordinul de protecţie este executoriu.
(2) La cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurãrile cauzei impun astfel, instanţa va putea hotãrî ca executarea sã se facã fãrã somaţie sau fãrã trecerea vreunui termen.
ART.30.(1) Hotãrârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusã numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunţare dacã s-a dat cu citarea pãrţilor şi de la comunicare, dacã s-a dat fãrã citarea lor.
(2) Instanţa de recurs poate suspenda executarea pânã la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cãrei cuantum se va stabili de cãtre aceasta.
(3) Recursul se judecã cu citarea pãrţilor.
(4) Participarea procurorului este obligatorie.
ART.31.(1) Ordinul de protecţie se comunicã de îndatã structurilor Poliţiei Române în a cãror razã teritorialã se aflã locuinţa victimei şi a agresorului.
(2) Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre mãsurile prevãzute la art. 23 alin. (1) se pune în executare de îndatã, de cãtre sau, dupã caz, sub supravegherea poliţiei.
(3) Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexã a acesteia, cu consimţãmântul persoanei protejate sau, în lipsã, al altui membru al familiei.
(4) Organele de poliţie au îndatorirea sã supravegheze modul în care se respectã hotãrârea şi sã sesizeze organul de urmãrire penalã în caz de sustragere de la executare.
ART.32.(1) Încãlcarea oricãreia dintre mãsurile prevãzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotãrârii judecãtoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lunã la un an. Împãcarea pãrţilor înlãturã rãspunderea penalã.
(2) În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei.
ART.33. La expirarea duratei mãsurilor de protecţie, persoana protejatã poate solicita un nou ordin de protecţie, dacã existã indicii cã, în lipsa mãsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizicã sau psihicã ori libertatea i-ar fi puse în pericol." Numai bine!
Oricat ar vorbii copii cu voi, cand isi inchid laptop-urile/telefoanele, tot in iad raman, pana cresc.
Motruc_Mihaela_1994 întreabă: