Ce cărți de pe Wattpad merită atenție?

Ale mele, normal.

Dacă-mi spui și care-s alea, mă transform în peștișoru' auriu.

Mi-e rusine sa ti le enumar, dar simteam nevoia sa ma laud.

Se trezește și rușinea asta...
Tanti, nu mă face să-ți trimit un mesaj.

Se trezeste, ce sa-i fac?
Cat despre mesaj, sa fie primit.

Ai scris si carti, stimabile? De ce nu ne faci onoarea de a ne permite a le citi?

Umilele mele scrieri nu sunt facute pentru ochiul dumnevoastra critic, bunul meu domn.

Ah, modestie meschina... Tare rau imi pare ca nu ma voi bucura de scrierile dumitale, care mai mult ca sigur ca m-ar fi adus pana la paroxismul trairilor sufletesti. Daca va razganditi, as fi mai mult decat bucuros sa arunc un ochi.

Imi pare rau, stimabile, dar am luat deja o decizie. Nu vreau sa ma arunc in gura hienelor de pe aici. Prefer sa raman in umbra, sa scriu sub anonimat, daca as stii ca dumneavoastra mi-ati vazut scrierile nu as mai putea continua in aceeasi maniera. M-as simti intimidat, nu mi-ar mai placea ceea ce as scrie (nu ca acum imi place foarte tare) si as ajunge sa sterg tot, si nu vreau asta, maestre, va rog, intelegeti-ma. Stiu ca aveti inima mare si sper ca nonsalanta mea sa fie iertata, preamarite.

Dar se poate, domnule? Un scriitor care se teme de cititorii sai? Imposibil, mai ales unul cu intelectul dumitale... Te sfatuiesc cu severitate sa-ti revizuiesti atitudinea si sa-mi oferi posibilitatea de a-ti citi operele.

De cititori nu ma tem, bunul meu domn. Daca ma temeam de cititori nu mai publicam nimic si imi lasam scrierile sa se piarda printre foi sau documente Word. Doar ca nu vreau sa se stie ca (scuzati-mi cacofonia) curlyyy de pe TPU e... de pe Wattpad. Aici mi-am pierdut de mult anonimatul, nu vreau sa se intample la fel si cu cel de pe Wattpad.
Cat despre intelect, multumesc de compliment, dar sa fim realisti, domnule, sunt prost. Poate daca as fi avut scrieri mai bune, de care sa fiu mandru, atunci vi le-as fi dat cu placere sa le cititi, dar eu, eu, mastre, ce am? Niste poezii obosite pe care orice copil de clasa a II-a ar fi in stare sa le faca, un mesaj de adio adresat bunului meu catel, o tema ce am avut-o de pregatit pentru scoala si inca o povestioara ciudata, cretina, stupida, in care imi expun gandurile din viata reala precum fetele de 13 ani ce scriu cum vor sa fie dezvirginate, atat ca eu nu scriu despre sex, ci despre crime. Ups, prea multe detalii, bunul meu domn, prea multe detalii.
Va multumesc de atentia pe care mi-ati acordat-o, dar acum sunt nevoit sa va strang mana si sa va urez o noapte imbelsugata de gandiri revolutionare, caci ma retrag, bunul meu domn, in umilul meu asternut.
Inca o data sper sa imi fie iertata nonsalanta.

Ramaneti cu bine, preamarite si stimabile domn, ramaneti cu bine si pastrati-va gandirea aceasta minunata, caci sunteti un om cu un suflet si un creier iesite din comun (in sensul bun al cuvantului, deisgur). Chiar mi-a facut placere sa am acest mic dialog cu dumneavostra, mi-ati luminat seara, domnule. Radiez cand vad ca mai exista persoane inteligente intr-o lume atat de mediocra. Aveti respectul meu, stimabile.

Numai bine va doresc.

Bună! Dacă tot doreşti ceva de citit, ţi-aş fi recunoscătoare dacă ai arunca o privire şi la povestea mea. Este abia "scoasă din cuptor" şi are doar primele două părţi publicate iar a III-a este în lucru. Mi-ar plăcea să aud părerea ta, dacă ai timp. Mulţumesc!

http://www.wattpad.com/story/20874898-c%C3%A2nd-nemuritorii-mor