De fapt, aproape toti oamenii care pot citi cursiv citesc carti utile. Regulile de circulatie, cartea tehnica a masinii, carti despre meseria pe care o practica, cel putin. O mica parte citesc beletristica. De regula omul citeste in prima adolescenta carti usoare, carti de povesti, de aventuri, romane politiste, romane de dragoste siropoase. De aici, unii trec spre romane serioase, care pun probleme reale de viata, rapid, chiar daca pe nesimtite. Problemele esentiale ale vietii sunt puse de beletristica. Un roman mare daca ii cade adolescentului in mana, si ii place, gandirea lui se maturizeaza, chiar daca dupa asta citeste ''Doi ani de vacanta'' sau ''Ultimul Mohican''. Apoi va simti nevoia unei noi lecturi serioase, si mai gaseste un roman mare. Daca citeste sa zicem ''Regii Blestemati'', si ii place, cam greu sa nu devina curios cu privire la dinamica lumii feudale; ar fi bine sa ii recomande cineva tocmai atunci ''Istoria Angliei'' al lui Andre Maurois, iarasi beletristica, dupa care probabil va vrea, si va fi si in stare, sa citeasca direct Istorie, de exemplu ''Societatea Feudala'' a lui Marc Bloch. Trecerea de la lecturi usoare la stiinta moderna, in numai trei pasi! Multi au citit ''Vecerniile Siciliene'' a lui Steven Runciman si nici nu si-au dat seama ca citesc Istorie, o lucrare stiintifica; au trecut de la beletristica la stiinta pe nesimtite. Dar de ce sa nu citeasca direct ''Societatea Feudala''? Nu are cum sa isi puna problemele analizate in carte; nu sunt probleme pe care omul si le pune de la sine; unui om care nu a citit beletristica i se par niste prostii. Ce crezi, este util sa cunosti Economie? Prima carte serioasa de Economie este ''Bogatia Natiunilor'', de Adam Smith, ar fi o buna baza ca sa inveti Economie, dar degeaba ai incerca sa o citesti; viata de zi cu zi nu iti starneste curiozitatea pentru problemele analizate in carte, dar cine a citit chiar si cateva romane mediocre, va recunoaste repede cum i se clarifica lecturile anterioare. Mai ales problemele psihologice esentiale sunt tratate in marile romane, este natural sa ajungi sa citesti psihologie, daca iti place beletristica. Asta este de regula parcursul oamenilor care citesc; lecturi usoare, apoi romane bune, o stiinta, pe care nu ar strica sa o invete la facultate, sau mai mai multe stiinte inrudite, si desigur raman cu deprinderea de a se informa din carti in orice domeniu e nevoie. Ar fi multe de spus, dar nu vreau sa vorbesc singur ca televizorul; mai revin daca este nevoie.
Fiecare om citeste ce doreste si ce gent vrea.Vad ca pe TPU au devenit la moda ''cartile de dezvoltare personala'' dar atata timp cat citesti(fictiune, literatura, etc) normal ca te dezvoltii ca persoana si iti imbogatesti vocabularul. Vorbim aici de citit pana la urma iar in citit nu e vorba de ''folositor in viata'' si ''inutil in viata'', important e sa citesti nu ca citesti un anumit gen. Daca omul vrea sa stie mai multe si sa fie mai destept se va informa si va citi despre isorie, pshihologie sau viata dar daca foloseste cititul ca un mod de relaxare si ca un mod de sporirea imaginatiei atunci va citi carti de fictiune.
Multi oameni se multumesc pur si simplu cu ceea ce sunt si nu simt nevoia de dezvoltare, dar legat de differentele dintre film si carte, treaba sta intr-un mod diferite. De obicei, aceste persoane care apreciaza literatura au o sensibilitate mai mare asupra povestilor, aspect ce ii face sa traiasca mult mai intens naratiunile. De multe ori, literatura ofera o Gama mai larga de povesti, mult mai diverse si originale, decat industria cinematografica, care de multe ori este full de filme de duzina. Si un alt aspect legat de differentele intre cele doua, o carte poate sa ti Tina mintea activa chiar si cand este descriptiva, pe cand filmul nu, pentru ca omul nu se uita la detaliile vizuale, iar daca le percepe, o sa le aiba in minte doar cateva secunde. Un exemplu care sa mi dovedeasca ideea cu detaliile vizuale poate sa fie trucurile de Maggie unde omul este doar atent la mainile magicianului, nu si la background.
anonim_4396 întreabă: