Intr-un final, toti devenim nemuritori!

...caci uniti in ganduri si desparititi de destine,
suntem singuri, adanciti in scumpele ruine.
Scris de mine dar...cine-s eu?
Oare vreun vers de aici are valoare de ecou?
Oare vreun rand iti mangaie al tau gand
sau vreo metafora ce-ti place?

Nu, sunt nimeni, la fel ca tine ce versu-mi citesti
si praf de stele in noptile-ti reci.
Si ma bat cu pumnii-n piept ca ceea ce scriu, n-o sa ramana inert,
tot ce am simtit il las ca testament...

- Zambeste, Dumnezeul meu, creatia-Ti paleste si
lutului in ciuda, fier si diamante!

Cand vezi tristetea prin ochii unui copil ce obisnuia sa fie veselia pura
si remuscari in ochii criminali ai unei vipere.
Cand simti suflet in piatra muntelui si goliciune
in inimile sfintilor, putere in cel cazut
si slabiciune in cel de neclintit.

Am ascultat muzica tacerii si mutenia uraganului,
glasul dulce al unei inimi sfasiate
si plansetul crunt al biruintei.
Si vad focul purificator urmat de aura dreptatii,
acum, cand totul s-a revelat.

Pareri?

Ce bine ar fi sa devenim o amintire pentru planeta asta

Pas mal!

Excepțional!
Plin de simboluri cu sens, produce ecou, atinge întrebări fundamentale ale existenței.
Stilul e poate nu contemporan, ci simbolist cu tonuri romantice, dar ce contează.
Mersi!

Cine e inspiratul poet?

Multumesc pentru comentariu

Eu sunt! Nu postez nimic din ce nu e al meu sau sa fi avut vreo mica legatura cu postarea.

Incep sa devin invidios.
Sunt curios daca ai optat constient pentru acest stil sau daca a fost o consecinta spontana.
Le "ticluiesti" foarte bine. E un dozaj potrivt de mister, aluzie si incertitudine, incit ca cititor sa nu te simti nici frustrat, depasit, nici ca ti se da mura in gura.

Astept mai mult.

P.S. Nu sunt critic, doar amator, deci nu trebuie sa fiu luat prea in serios in aprecierile mele.

Uimitor!
Atâta nostalgie..adevărat sunt un nimeni, dar, ce contează!? Sunt eu însă mi si asta este tot ce imi trebuie. Superb! Nici daca m-as chinui 20 de ani nu as putea sa fac o asemenea capodoperă.Θ_Θ

Rima nu e ok si masura. restul nu comentez

Suna promitator, seamana cu Walt Witman, atat ca stil cat si prin optimismul profund al poemului. Imi place ca urmaresti o idee bine delimitata de-a lungul intregului text. Continua sa scrii si, mai ales, citeste.