Eu nu prea sunt motivata în viata, nu am prea avut motivație! Când eram mica ma lăsăm de aproape orice și asta a continuat pana la liceu! Am vrut sa îmi ascund diagnosticul de autism încercând sa par cât mai extrovertita și am ascultat de ce a zis lumea ca trebuie doar sa fiu frumoasa! Când am împlinit 18 am făcut o școală de soferi dar din cauza problemelor de acasă cu mama care era bolnava nu m-am dus la sala sau oraș și apoi am renunțat! Apoi după liceu am încercat sa merg la un curs de design interior dar și la asta am renunțat deoarece ma îmbolnăvisem! Am renunțat la tot și oamenii au început sa vorbească cand aveam 25 de ani ca de ce nu sunt căsătorită! Pe mine m-a deranjat mereu bârfa! Acum sunt căsătorită și am un copil dar vreau sa va întreb pe voi dacă eu nu lucrez și nu am un salariu sunt un exemplu rău pentru copilul meu?

Copilul tau are nevoie de atenție si iubire.
Daca sotul tau contribuie material si va descurcati, copilul va fi fericit ca o are pe mama aproape.
Sunt convinsa ca ai treaba de facut, ca de obicei statutul de casnica este unul solicitant.
Tu, mai bine, consulta-te cu sotul tau si va organizati familia doar in functie de intelegerea dintre voi.
Sa fiti sanatosi si sa fiti fericiti 100 de ani.

Nu, nu ești un exemplu rău. Sunt atâtea mame casnice, important e să îi oferi iubire copilului și să ai grijă de el.

Sa ai grija de copil+casă+soț este chiar mai greu decât un regular job. Eu nu vad nimic rau in a fii " casnică".

Odata ce spui ca ai 35 de ani si esti maritata de ceva vreme, cred ca copilul nu mai este bebelus si poate merge la camin sau scoala, fara probleme si fara sa mai stea cineva dupa el non stop.
Tu-ti poti lua de lucru, ca mai mult de8 ore pe zi nu ai de ce sa lucrezi si-ti mai raman 16 ore pe zi cand ai timp sa gatesti, speli, faci curat, te ocupi de copil, dormi samd.

Ai putea fi un exemplu rau pentru copilul tau, ca nu vrei sa muncesti si probabil ca asta va vedea in casa, ca duceti lipsuri de una si alta, fiindca un singur salariu nu este suficient iar tu stai degeaba toata ziua.

Eu mai am și o gradina, nu stau chiar degeaba, de ceva ani sunt căsătorită, nu te mult timp și pana sa rămân însărcinată am făcut tratament și mama avea la fel probleme de fertilitate!

Copilul are 3 ani

Cum copilul poate merge la gradinita, tu poti sa merge la servici, ceea ce iti va umple timpul liber.

Chestia este ca și la un post de menajera se intra acum cu concurs și nu știu dacă as face fața! Iar în agricultura nu mai am șanse cel puțin la noi în țară unde nu mai sunt terenuri multe! Singurul lucru care ar fi bun pentru mine este sa am un magazin chiar dacă nu prea ma pricep la socializare

De fapt, un magazin nu este bun pentru tine, fiindca ai autism si vei fi total incapabila sa-l gestionezi.
Trebuie sa fii realista, ca locuri de munca se gasesc, doar ca nu ai tu chef de munca.

Asta crezi tu dar eu mai am si ajutor, la vanzari nu trebuie sa socializezi, trebuie doar sa intrebi ce vor oamenii si sa le dai si mai bine sunt propriul meu sef decat sa lucrez pentru altii si mai sunt si aproape de copil

Eu nu la servit clientul m-am referit, ci la gestionarea/administrarea unui magazin, ca nu vei fi capabila sa faci contabilitate, sa tii gestiune, sa faci comenzi, sa contactezi furnizori, sa raspunzi in fata autoritatilor de control samd.
Un om cu autism intra in panica, nu raspunde deloc, se ascunde ori face crize... neputand controla stresul care apare la orice magazin cand esti sef si ai raspudnere enorma pentru tot ce se inatmpa in magaizn, cu angajatii si cleintii dar si cu marfa, furnizorii samd.

Nu voi fi singura la asa ceva, nu voi face singura gestionarea! Peste tot acum se intra cu concurs chiar și la făcut curat pe strada, nici la McDonald's sau KFC nu te mai primește fără o proba! Mie nu îmi plac concursurile, pe mine ma distrag multe și nu voi lua postul! As dori sa fiu propriul meu șef pentru ca mulți oameni s-ar enerva pe mine și probabil m-ar da afara deoarece ar considera ca nu lucrez destul de repede

Daca tu nu faci fata ca un simplu angajat, fara responsabilitati, cum crezi ca vei putea face fata la administarrea unui magazin unde stersul este imens si trebuie sa muncesti in diverse domenii in acelasi timp, facand si comenzi, si receptia la marfa, si asezarea pe raft a amrfii si servirea clientului samd?
Tu habar nu ai ce inseaman sa detii un magazin si cat stres poti sa ai ca sa-l faci sa functioneze.

Am spus ca nu voi fi singura, voi avea ajutor, prefer sa fie asa, angajatorii din Romania se poarta urat cu angajatii, am vazut o fata la un mall, lucra la un magazin de haine care a fost data afara pentru ca cerut o zi liber de la angajat

Nu generaliza, ca esti departe de adevar!
Cu siguranta fata aia avea alte bune-n cap pe care nu ti le-a spus, ca sa nu se puNA intr-o lumina proasta, deci a mintit. Sunt angajator si in toti anii astia nu am auzit asa ceva.
Nici un angajator de pe pamant nu poate refuza 1 zi libera unui angjat, daca este anuntat cu cel putin 1 zi inainte.

Eu iti doresc SUCCES cu magazinul pe care vrei sa-l faci si te rog sa te intorci la noi dupa 1 an, sa ne spui cum iti merge.

Aaa deci tu ai impresia ca toată lumea care este data afara de la munca, nu poate sa își găsească de lucru, nu poate merge la facultate, nu sofeaza, nu termina scoala are probleme sau vreo dizabilitate! Interesant este ca te afli intr-o țară occidentala și gândești asa! Uite ca exista și oameni cu dizabilități care pot munci, unii pot sa ajungă intr-o funcție de conducere, și persoane cu autism care pot sa termine o facultate, sa sofeze sau sa se căsătorească și sa aibă o familie, eu de exemplu! Și chiar oameni cu întârziere mintala care pot ajunge sportivi sau pictori foarte buni! Dacă are vreo dizabilitate asta nu înseamnă că nu poate face nimic din ce face un om obișnuit! Ca nu cred ca în Australia oamenii cu autism, deficienta de atenție sau intarziere mintala ușoară nu sunt primiți decât la munca de jos, nu sunt lăsați la facultate, nu sunt lăsați sa aibă permis de conducere sau sa aibă propria afacere! Uite eu de exemplu am făcut o școală de soferi dar nu am dat sala și traseul și am terminat liceul ce-i drept nu cu medie mare dar l-am terminat! M-am căsătorit și am un copil! Nu sunt toți încadrați în aceleași tipare! Și în plus eu am persoane alături și anume rudele mele care au afaceri proprii de mulți ani

Cu ce te ajuta pe tine faptul ca ai in jurul tau oameni normali care au afaceri proprii, cand tu singuri ai spus ca ai autism si ai probleme ca nu te poti concentra si nu poti rezista la un loc de munca?
Ce incerc eu sa-ti spun este tu nu vei putea fii la fel ca ceilati, fiindca tu esti "diferita" si asta iti poate afecta direct afacerea.
Dar ma rog, voi inceta sa-ti mai scriu, fiindca oricum esti incapabila sa intelegi.

Tu ai cumva o problema cu persoanele care au autism? Daca da asta spune tot despre nivelul tau de educatie si cum ai fost crescuta! Iti sugerez sa te informezi mai mai bine si sa nu jignesti oamenii care sunt diferiti, ca vad ca ai mai jignit oameni cu probleme pe aici! Si daca esti intr-o tara occidentala eu zic sa iti schimbi comportamentul pentru ca unde esti tu in Australia daca ii faci inferiori pe oamenii care sunt diferiti nu vei fi bine vazuta!

Nu am nici o problema cu cei cu austimul, ba chiar am un angajat si-l vad cat de limitat si traumatizat este tot timpul, ramanad la acelasi nivel, dar l-am ajutat si pastratat in firma, fiindca a fost hartuit in trecut prin alte firme. Are si el familie si copii dar este ceva mai inteligent ca tine, ca-si cunoaste limitele.
Cat priveste nivelul meu de educatie, stai linistita ca nu vei ajunge tu nici niciodata la nivelul si realizarile mele, ajungad sa am firma mea.
Daca a fi om de succes inseamna pentru tine aroganta, atunci este doar invidia din tine, care vorbeste.
Dupa cum spuneam, nu ma voi pune cu un om limitat, fiindca nu ma vei intelege, dar iti doresc sa ai succes, macar un sfert din cat am avut eu.

Ai si o aroganta mare din cate vad eu, eu nu cred ca esti milionare sau directoare de firma

De unde stii ca nu iti place/nu poti face fata la ceva daca nu ai incercat niciodata? Care e scopul intrebarilor tale pana la urma? Ca vad ca orice sfat logic primesti, tu tot pe a ta o tii si vii cu contra argumente ca 'aia' nu poti, 'aia' nu merge, 'aia' nu te pricepi. Pai de unde stii daca nu ai incercat? 'aia' e cu proba, 'aia' e cu concurs. Cred ca din pacate ai probleme cu stima de sine si poate un psiholog te va ajuta mai mult sa iei deciziile potrivite