Salutare, voi ați fost bătuți când erați mici până v-ați pişat pe voi la propriu? Ce părere aveți despre o " mamă " care îşi bate copilu de 7 ani până se pişă pe el la propriu şi îi crapă buzele din cauza loviturilor de palme peste față? După aceea copilului i se face rău, amețeşte, i se încețoşează vederea şi vomită. Şi acest scenariu se repetă la orice greşeală banală cum ar fi : de exemplu dacă nu scrie vreo literă corectă, în clasa 1 cine ştia să facă toate literele perfect din prima? A mai primit bătaie când un "prieten" de-al său i-a zis lu mă-sa că a dat ultima pâine la câine ( atunci a fost dat în fundu gol la poartă ), altădată atunci când sora lui şi-a băgat singură o boabă de fasole în ureche iar el a fost bătut şi dat afară pe poartă pentru că " TREBUIA SĂ-MI SPUI!" Plus multe altele. Scandalurile sunt la ordinea zilei şi bătăile de 4 - 5 ori pe săptămână. Prin bătaie să se înțeleagă : lovituri cu coada de lă mătură peste mâini şi picioare, palme peste față mână îi curgea sânge din gură ( se crăpau buzele ) + zârieturinpe pe față din cauzw unghiilor. Şi prin scandal să se înțeleagă ceartă din cauza unor greşeli mega banale şi stat noaptea le la poartă pentru câteva ore. ( Tată-l său nu l-a bătut niciodată şi din punct de vedere material era destul de bine, adică mereau a avut mâncare, televizor, haine etc. )
Copilul se pişa noaptea pe el până pe la vreo 13 - 14 ani. Până pe la 17 ani avea numai coşmaruri, coşmaruri care de multe ori se repetau, de exemplu un vis în care îl alerga o femeie rea care voia să-l prindă şi ale alerga repede spre poartă ) Acum, la vârsta de 20 de ani are anxietate socială şi îi tremură mâinile mai tot timpul, mai ales când se află cineva lângă el. Nu poate să completeze nici un formular de exemplu. El era un copil bun, nu injura, nu era stricător, la şcoală avea numai note bune şi media anuală de 9, 50, făcea treabă pe acasă etc.
Şi acum nu înțelege de ce, cu ce a greşit să merite asta? Şi parcă îl doare şi mai tare când vede că sora lui cu 7 ani mai mică nu a primit o palmă în viața ei. Cu ce a greşit el să merite asta?

Acel băiat sunt eu, în timp ce scriam acest text de abia m-am abținut să nu plâng. Întrebarea e pusă în primele rânduri.

Eu. Sunt adoptată. Cand eram mică aveam probleme cu mâncarea, si vărsam orice mâncam. Doamna aia ma obliga sa mănânc si daca vomitam, ma pocnea de imo zburau toți fulgii si ma trăgeau de cap. Si cand făceam pipi pe mine la 6 ani eram foarte bătută ( mai ales daca o făceam in pat) si trebuia sa dorm pe jos sau sa stau toată noaptea in picioare. Acum însă sunt la o alta familie si imi e bine. Ma bucur ca am plecat de la vrăjitoarea aia.

Iti înțeleg situația, si nu esti singur. Iti suntem cu toți alături, cei care ți-au facut rău vor plăti, mai devreme sau mai târziu.

Nu esti singur.Sunt multe cazuri din astea in lume.Mi-e nu mi s-a intamplat in halul asta.Dar sa stii ca, chiar si atunci cand mama ta te bate asta nu inseamna ca nu te iubeste ci ca vrea sa te indrepti.

P.S.Nu o lua in nume de rau.Eu doar mi-am spus punctul de vedere

Ce trist. Aia nu e mama e jigodie fără sentimente. Taica-tu ce făcea în tot acest timp? Cum permitea asa ceva? As spune (sau daca as fi fost in locul tau, cred ca treceam direct la fapte) sa-i dai si tu ce merita, acum! Si eu am tot 20 de ani, am un nepotel de 3 ani jumatate si nu suport sa vad cand il ceartă maică-sa sau tasu, o data a tipat pe el destul de tare și nu m-am putut abtine pana nu l-am făcut retardat si amenințat ca-l iau direct la pumni daca mai face asa ceva vreodata, iar eu sunt doar un "simplu unchi", darămite un părinte? Ce javre pot exista pe acest pământ... Trist; trebuie sa-ti revi, daca vei continua asa vei ajunge intr-o degradare socială și nu numai si e păcat fiindca esti tanar, ai o viata minunata in fata si un viitor pe care trebuie sa ti-l cladesti singur. Lupta, ridică capul din pământ, pe mine sportul ma calmează, liniștește, ma baga-n transă, poti incerca si tu un sport plus ca iti va mari increderea in tine. Muncește, fa-ti prieteni (de distractie) si te vei vindeca.

Nu este un exemplu de mama asta e clar.
Atata a duso mintea si asa a invatat de acasa esti baiat esti mai mare ti-o iei ca altfel nu pricepi.Mentalitate de om tampit si de "cioban" ce nu stie altceva.Atunci cand se intamplau lucurile astea trebuia luat atitudine cum ar fi sa pleci de acasa la rude, neamuri, bunici sa te vada cum esti si sa ramai acolo sau chiar sa se cheme protecia copilului acum este tarziu.Fiind la tara si si pe vremea aceia nu i se parea nimanui anormal sa te bata dar ia da acum intr-un copil vezi cum te taraste politia de cap prin mall.
Nu are de ce sa iti fie ciuda pe sora ta ca nu a batut-oar trebui sa te bucuri ca nu a indurat si ea chinurile tale pentru ca e totusi sora ta si nu trebuie sa fi invidios pe ea.Acuma ce ar trebui tu sa faci e sa iti revi sa mergi la un psiholog sa iti faci prieteni cu care sa vorbesti pentru ca anxietatea se poate depasi cu rabdare si incercare si eu sufar de asta dar incet incet incep sa imi revin.Sa merg singura, sa comunic, sa ma distind etc...

Asta e o reminiscență a comunismului pe care, din păcate, părinții o implantează și în capul copiilor. Nu îți poți îndrepta copilul dacă îl bați în ultimul hal, eventual îl „îndrepți" pe o scurtă perioadă; când va crește, se va răzvrăti, va deveni un adult nesigur pe el, cu o stimă de sine sub nivelul mării, anxios, poate depresiv. Educația nu se face cu bătaie. Există o mulțime de pedepse care să nu implice violență.
Din păcate, unii chiar nu merită să fie părinți. Ar trebui să se întâmple și la noi ca în țările nordice în cazuri ca al băiatului care a pus întrebarea.

Imi pare rau pentru tine asa o sa fie pana cand lumea asta o sa scape de parintii comunisti de pe vremea lui ceasca. o sa cresti mare si nu o sa mai ai problem cand o sa ai o varsta mai mare o sa poti sa te impui la anumite lucruri.

Ca ar trebui sa suni la protectia copilului ca nu e normal asa ceva.
Sau sa te duci la o ruda

Da si eu eram foarte batut de tata precum si mama, era mereu teroare in casa. O data mi-a rupt unghia, alta data ma enerva atat de rau incat spargeam geamuri cu pumnul incercam sa imi tai venele si ma sgariam pe frunte cu unghiile pana imi dadea sangele. Eram foarte rebel si nu suportam sa fiu mereu sclav. El ar fi trebuit sa inteleaga asta, dar din pacate nu a inteles-o, nu aveam voie sa ma joc cu copiii sau sa ies din casa, la o vreme nu aveam televizor si telefon. Tata era nebun de legat trebuia sa ii spui un lucru si de o suta de ori ca sa inteleaga. Trebuia sa ii spun asa sacadat si fara sa fac pauza intre cuvinte. Asta pentru ca avea "credinta in Iehova" la un nivel foarte extrem. Crede-ma as putea face un super film de groaza. Si eu am avut frica de oameni si inca mai am putin. Dar cu cat te integrezi mai tare si iti iei inima in dinti cu atat devii mai puternic. Gandeste-te ca sunt oameni care au suferit mai mult ca noi.

Fii tare!
Treci peste!

Parerea mea este ca unii oameni nu ar trebui sa li se dea dreptul sa de-a nastere la copii. Unii tutori sunt nebuni de-a binelea si nu trebuie sa aiba copii in ingrijire.
De aceea eu sunt de acord cu Norvegia care ia copii de langa parinti daca acesti copii nu sunt tratati cum se cuvinte ca niste fiinte omenesti lipsite de aparare.
Cat despre cei ce au cunoscut situatiile voastre si nu au sesizat organele legale, sunt la fel de vinovati ca si acei oameni rai.
Pe acesti tutori rai, si acum puteti sa ii dati in judecata pentru tratament inuman. Dar nevoia sufletului vostru este iertarea; altfel nu va disparea resentimentele. Dumnezeu poate sa ne ajute pe toti in privinta aceasta. Trebuie cautat pe orice cale posibila ca oamenii rai sa fie iertati, chiar daca ei nu vor veni niciodata sa isi ceara iertare. Nici nu o vor face vreodata; ba mai mult, ei ar sustine si astazi ca au procedat bine si corect cu copii lor. Oamenii acestia sunt nebuni; pe cale chirurgicala trebuiesc fortati sa nu mai dea nastere la copii, si inchisoare cu viata daca vor mai atinge un copil chiar si cu intentia de a-i face bine vreunui micut.
Din pricina aceasta, parintii isi vor pierde mantuirea. Vor fi aspru judecati pentru faptele lor. Da, oamenii rai vor fi inviati si pedepsiti. Nu vor muri ca sa scape de pedeapsa chiar daca s-ar sinucide. Oamenii rai vor fi inviati si pedepsiti dupa faptele lor. Daca nu am fi avut nadejdea ca va exista o judecata, atunci oamenii si-ar face dreptate singuri -pana acolo ca legea nu va mai putea face fata. Noi in Dumnezeu trebuie sa ne punem increderea; a spus ca El va razbuna fiecare act de nedreptate. Si tot El ne va ajuta sa-i iertam si pe cei ce ne fac rau. Iar omul are parte de rau pana in clipa cand va intra in mormant; de acea noi trebuie sa ne invatam, sa ne educam ca sa iertam. Si Dumnezeu a promis ca ne va ajuta. Prezenta Lui in inima noastra va face ca resentimentele sa nu mai aiba loc in ea. Atunci pacea, linista si bucuria se vor gasi acasa, in inima noastra.

Nu a fost normal deloc sa te bata in halul asta. Absolut deloc. Dar uite, am multa experienta cu cazuri din astea. Adesea parintii fac asta si pentru ca al lor copil nu are sexul cum l-au vrut. Au vrut fata si au baiat si invers. E o discriminare data naibii. Apreciaza si au grija numai de un copil. Urasc foarte mult chestia asta.
Un parinte cand,, vrea sa te indrepte,,(cica), iti trage o palma doua odata la nu stiu cat timp si doar pentru chestii foarte grave. In halul asta NU.
Stii ce este insa bine, ai crescut. De acum vei deveni independent. Devii. Totul e bine.
Trebuie sa nu faci niicodata asa cu copiii tai, daca vei avea.
Acum ca, totusi au trecut toate trebuie sa iti revii. Cauta alt gen de persoane, opusul mamei tale, persoane non-violente si mai ales cu minte in cap. Evita-le categoric pe cele cu care nu ai ce vorbi si care seamana cat de putin cu femeia aia. Cei vedea ca in viata nu vei fi tratat mereu rau. Vor fi si persoane dispuse sa te asculte, aprecieze, consoleze, iubeasca... Pe acelea sa le tii aproape.
Si mai ales, ai grija de caracterul tau, sa nu semeni cu acea persoana care ti-a produs atata suferinta. Incearca sa iti indeplinesti un vis, sa lupti pentru tine. Tu esti cel mai important acum! Fa ce iti place si refati viata. Si in niciun caz numai pastra legatura cu parintii. Bucura-te de viata, de tinerete ta...
Si mai ales sa nu uiti un lucru: Nu meriti durere in viata, cand vezi ca cineva te umileste si trateaza rau Sa stii ca meriti bine, meriti mai mult decat ti se ofera! Tu stii cine esti si prin ce ai trecut! Te felicit pentru curajul de a scrie!
O seara buna!

Sunt solutii. Sa nu te intereseze ca altii au dus o viata mai buna. Gandeste ca sunt copii cu picioare amputate sau care au tratamente si mai crude...
Solutia la tine, (ca persoana care lucreaza in domeniul medical si terapeutic si care a si avut cazuri similare in jur ) Este sa IERTI si sa plangi. Sa te descarci. Sa nu strangi in tine ca apar devieri grave. Oricum ai comportament modificat si reactii conditionate. Trebuie sa fii constient de ele si sa intelegi de unde iti vin. Ai sa iti cauti si un anumit tip de partenera de acum cu un anumit comportament. Cauta sa te documentezi despre "conditionarea" si comportamentul generat de o astfel de conditionare din copilarie. Cele mai bun centru pe care l-am cunoscut n Romania pentru asa ceva este http://www.sfintiiarhangheli.ro/sa-ne-vindecam-iertand se pot face si online pana intr-un punct seminariile maicutelor de acolo. Nu ma intereseaza daca crezi sau nu, ele sunt psihologi cu acte si cautate pentru conferinte internationale in toata europa. Cazurile auzite acolo sunt mult mai dure decat relatarea ta. nu ca sa te supere ci ca sa iti faci o idee despre realitate. abuzuri, copii de la casele de corectie, orfelinate, violuri. cam cu astfel de cazuri se joaca.
spor

Post spune ca deși știam ca tu ești cel despre care vorbești, parca așteptăm la sfârșit sa zici ca a fost o simpla gluma. Te rog sa încerci sa treci peste aceasta copilărie urâta și sa te integrezi normal in societate, nu te lasă copleșit de ceea ce a fost și la rândul tău când vei avea propria familie încerca sa oferi copilului/lor tău/tai ceea tu nu ai avut. Dragoste

Cam târziu ca nu mai este copil. poate a rămas închis acolo deoarece a avut o copilărie urâta dar totuși nu mai e copil.

O mama care isi bate in asemena hal copilul are probleme mentale, probabil viata o fi facut-o astfel si pe ea, nu este bine ca ti-a facut asta fiindca ai suferit mult insa este foarte pacat ca nu ai putut spune la cineva, poate erai salvat acum. Tu nu ai gresit cu nimic doar ca in viata unele persoane plac mai mult alte persoane si chiar daca e frate si sora ceea ce e discriminare, chestia asta tot exista, iar datorata problemeor sale psihice considera ca tu erai un inamic chiar daca tu erai inocent, erai sursa ei de descarcare. Iti recomand o carte numita "Flori pentru Algernon" fiindca seamana cu povestea ta. Eu sper sa te faci bine si sa realizezi faptul ca nu tu erai problema, ci ea, si sa nu decazi emotional si sa stii ca esti o persoana buna.