A murit papagalul meu azi ca nu mai avea apa, eu eram plecat mult timp. Ma bate Dumnezeu! Am plans mult azi. Ce ma fac? Ce fac cu pacatul asta? A murit din cauza mea.

Nu mai plânge...nu s-a întâmplat pentru că așa ai vrut, a fost doar o întâmplare nefericită.
El va rămâne în inimioara ta.

A murit din cauza mea.

Îmi pare rău.

Inca se mai gasesc oameni care cred asta? E doar o gluma.

Stai liniștită, și eu am avut câteva animale și tot așa am pățit. Plâng după ele, numai Dumnezeu știe câta grijă am de ele. Cum le cresc.

Te spovedesti

Nu are importanta.

Du.te si da.i bani parintelui sa te "spovedeasca" ca dupa de banii aia sa fumeze un joint si sa fúta o coarda.

Povestea mea parca e una desprinsă din a ta, asta pentru că si eu am condamnat la moarte un animal prin înfometare, și tot o pasare, dar nu papagal, ci un porumbel.
Da, eram crescător de porumbei, si imi plăcea unul in mod special, unul timid, fricos si care prefera sa ciugule in urma celor umflați in pene.
El era separat de ceilalți, pentru că era mai firav.
S-a întâmplat sa uit de el, si asa a ajuns porumbelul meu drag in mâinile mele dandu-si ultima suflare si eu ultima lacrimă pentru el.
L-am înmormântat cum se cuvine si i-am păstrat amintirea.Fa si tu la fel.

Si noi ce suntem? Plante, fungi, bacterii, virusi, sau? Sa nu zici ca oameni, ca asa si gaina e gaina Dar e pasare, animal si asa mai departe, nu mai stiu ce mai e.

Esti dus cu pluta? Cum sa crezi ca Dumnezeu e suparat din nimic?