Dar Domnul Isus a demonstrat ca este Fiul lui Dumnezeu facand semne si minuni, a murit si a treia zi a inviat! Sunt multe surse necrestine care Il mentioneaza pe Isus intr-un interval de 150 de ani de la vremea Lui cum ar fi Celsus, Tacit si Talmudul ebraic.Din ele aflam ca ele recunosc unele fapte in legatura cu crestinismul timpuriu care este surprinzator de congruent cu acela din Noul Testament. De pilda, descrierea unui ou prezinta neajunsul luate separat, atat coaja cat si albusul si galbenusul sunt toate parti ale oului. Tatal, Fiul si Duhul Sfant nu sunt parti ale lui Dumnezeu, ci fiecare este Dumnezeu. Exemplul apei este cumva mai apropiat insa tot incomplet pentru a descrie adecvat Trinitatea. Apa se gaseste in stare lichida, de vapori sau ca gheata. Insa Tatal, Fiul si Duhul Sfant nu sunt forme ale lui Dumnezeu, ci fiecare este Dumnezeu. Asadar, iata ca desi aceste exemple pot ncerca sa prezinte o idee despre Trinitate, totusi ele sunt departe de a prezenta exact acest concept. In loc sa ncerci sa intelegi Trinitatea, mai bine cauta sa vezi maretia si grandoarea lui Dumnezeu infinit superioare naturii noastre umane.
Sigur ca nu! Noul Testament conţine mii de referinţe la Iisus Hristos. Unele dintre acestea sunt datate din perioada scrierii Evangheliilor, în cel de-al doilea secol după Hristos, adică la ceva mai mult de 100 de ani după moartea lui Iisus. Chiar dacă aceasta este situaţia (pentru care există încă dispute), în termeni de dovezi istorice din antichitate, scrierile realizate la mai puţin de 200 de ani după desfăşurarea evenimentelor în sine sunt considerate ca dovezi foarte credibile. Mai mult, marea majoritate a specialiştilor în domeniu (creştini şi necreştini) vor garanta că Epistolele lui Pavel (cel puţin unele dintre ele) au fost scrise în fapt la mijlocul primului secol după Hristos, adică la mai puţin de 40 de ani de la moartea lui Hristos. Din punct de vedere al dovezilor antice de tip manuscris, aceasta este o probă extraordinar de puternică în favoarea existenţei unui on numit Iisus în Israelul primului secol al erei noastre.
Este de asemenea foarte important să recunoaştem că în anul 70 d.Hr., romanii au invadat şi distrus Ierusalimul, măcelarind locuitorii acestuia. Oraşe întregi au fost efectiv rase de pe faţa pământului! Nu ar trebui, astfel, să fim surprinşi dacă multe dintre dovezile existenţei lui Iisus au fost distruse. Mulţi dintre martorii oculari ai lui Iisus au fost ucişi. Este foarte probabil că aceste evenimente au limitat păstrarea dovezilor scrise ale martorilor oculari ai lui Iisus Hristos.
Având în vedere faptul că lucrarea lui Iisus s-a desfăşurat într-o zona relativ neimportantă dintr-un colţ al Imperiului Roman, a rămas totuşi o cantitate surprinzător de mare de informaţii despre Iisus care poate fi regăsită în sursele istorice laice. Iată unele dintre cele mai importante dovezi istorice ale existenţei lui Iisus:
Tacitus, scriitor roman din primul secol, considerat unul dintre cei mai exacţi istorici ai lumii antice, a făcut menţiuni legate de creştini "superstiţioşi" ("numiţi după Christus", care este numele latin al lui Hristos), care au avut de suferit în timpul regimului lui Pontius Pilat sub domnia lui Tiberius. Suetonius, secretarul şef al împăratului Hadrian, a scris că a existat un om numit Chrestus (sau Hristos) care a trăit în timpul primului secol (Analele 15.44 ).
Flavius Iosefus este unul dintre cei mai renumiţi istorici evrei. În lucrările sale intitulate Antichităţile, el face referire la Iacov ca "fratele lui Iisus, care era numit Hristos". Există un pasaj controversat în lucrarea sa (18:3) care spune: "În acea vreme exista Iisus, un om înţelept, dacă am putea să îl numim om. Pentru că el a fost unul care a făcut lucruri neobişnuite, suprinzătoare... El a fost Hristosul... El s-a arătat viu din nou a treia zi, după cum au prevestit profeţii sfinţi şi după cum zece mii de alte lucruri mărturisesc despre El". O altă traducere a acestui pasaj este: "A existat în acea vreme un om înţelept numit Iisus. Comportamentul Său a fost bun şi a fost vestit prin virtuţile Sale. Şi mulţi oameni dintre evrei şi dintre alte naţiuni au devenit discipolii Săi. Pilat L-a condamnat să fie omorât prin crucificare. Însă cei care au devenit discipolii Săi nu au abandonat învăţăurile Sale. Au spus că El s-a arătat acestora a treia zi după crucificarea Sa şi că El era viu; astfel, probabil că El era Mesia, despre care profeţii au povestit înainte deja minunile Sale."
Iulius Africanus îl citează pe istoricul Tallus într-o discuţie legată de întunericul care a urmat crucificării lui Hristos (Scrierile Extant, 18).
Plinius cel Tânăr, în Scrisorile 10:96, a surprins practicile de închinare ale primilor creştini, inclusiv faptul că ei se închinau lui Iisus ca Dumnezeu şi erau persoane cu o etică înaltă, încluzând de asemenea şi referinţe legate de Cina Domnului.
Talmudul babilonian (Sanhedrinul 43a) face referire la crucificarea lui Iisus în ajunul Paştelui, ca şi la acuzaţiile formulate lui Hristos în ceea priveşte practicarea vrăjitoriei şi încurajarea apostaziei evreilor.
Lucian din Samosata a fost un scriitor grec din secolul al doilea care a admis că lui Iisus I se închinau creştinii, ca El a introdus noi învăţături religioase şi ca El a fost crucificat pentru ei. El spunea că învăţăturile lui Iisus includ frăţietatea credincioşilor, importanţa convertirii şi a respingerii celorlalţi zei. Creştinii au trăit conform legilor lui Iisus, s-au considerat mântuiţi şi au fost caracterizaţi printr-o atitudine de indiferenţă privind moartea, dedicare voluntară şi renunţarea la bunurile materiale în favoarea celorlalţi.
Mara Bar-Serapion confirmă faptul că Iisus a fost considerat un om înţelept şi plin de virtuţi, considerat de mulţi ca rege al Israelului însă dat la moarte de evrei şi sursă a învăţăturilor urmate de discipolii Săi.
Apoi avem toate scrierile gnosticilor (Evanghelia adevărului, Apocrifa lui Ioan, Evanghelia lui Toma, Tratat asupra Învierii etc.), toate acestea avându-L în centrul atenţiei pe Iisus.
În fapt, am putea chiar să reconstruim evanghelia numai din sursele non-creştine timpurii: Iisus a fost numit Hristosul (Iosefus), a făcut "minuni", a condus Israelul în noi învăţături, a fost omorât înaintea Paştelui pentru ei (Talmudul babilonian) în Iudeea (Tacitus), însă a pretins a fi Dumnezeu şi că se va întoarce (Eliazar), lucru în care au crezut cei care L-au urmat – închinându-se Lui ca Dumnezeu (Plinius cel Tânăr).
În concluzie, noi credem că există dovezi zdrobitoare ale existenţei lui Iisus Hristos, atât din istoria laică cât şi din cea biblică. Poate că cea mai mare dovadă că Iisus a existat este faptul că mii de creştini din primul secol, inclusiv cei 12 apostoli, au fost dispuşi să îşi dea vieţile lor ca martiri ai lui Iisus Hristos. Oamenii sunt dispuşi să moară pentru ceea ce ei cred că este adevărat, însă nimeni nu este dispus să moară pentru ceva ce ştie că ar fi o minciună. http://www.gotquestions.org/Romana/existat-Iisus.html
Eh...regrete eterne dar, se pare ca eu fac parte dintre celelalte cinci miliarde, intre care foarte multi am ales sa gandim si nu sa luam povesti de-a gata.
Cat despre calitatea de "expert", probabil ca mi se trage tocmai de la faptul ca imi folosesc neuronii si nu-i las sa moara ucisi de idei preconcepute.
Ema,uiti ca in anumite momente, pot vedea dincolo de mintea umana? Mare parte din scrierile de care vorbesti, au fost distruse cu buna stiinta.Comentariile,sunt de prisos.
Da cel putin eu cred..acum ce cred altii...nu stiu dar eu cred in mod clar si ar trebui cu toti sa avem credinta in D-zeu
O fi trăit unul Isus, dar cum Dumnezeu nu există, a doua întrebare nu are niciun răspuns valid.
Părerea mea o cunoști!
Ioan 1
1. La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu.
2. El era la inceput cu Dumnezeu.
3. Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El.
4. In El era viata, si viata era lumina oamenilor.
5. Lumina lumineaza in intuneric, si intunericul n-a biruit-o.
Din evanghelia după Ioan, rezultă că este Dumnezeu de la începutul timpurilor!
"Argumentele de natura Biblica nu prezinta nici-o dovada peremptorie din punct de vedere istoric".
Luca 3:1: ") În al cincisprezecelea an al domniei lui Tiberiu Cezar, pe când Ponţiu Pilat era guvernator al Iudeii şi Irod, tetrarh al Galileii, pe când Filip, fratele lui, era tetrarh al ţinutului Ituriei şi al Trahonitei, iar Lisania, tetrarh al Abilenei".
Biblia pune în legătură aceste informaţii cu activitatea lui Iaon Botezătorul şi al lui Isus.
Cum se poate de zis că Biblia nu prezintă nimic precis din punct de vedere istoric?
Stii, precum este o frunza cu 3 foi, asa este si Sfanta Treime( Dumnezeu sa ma ierte daca gresesc cumva).
Nu am înțeles nimic! Adică, să nu fie creștinii acuzați de credință in mai multe entități au inventat aberația asta cu 3 în 1. Una e să crezi intr-un Dumnezeu ca entitate și altceva e această aberație.
De ce Iisus pe cruce strigă la Dumnezeu, se striga tot pe el? De ce spuneți, voi crestinii că Dumnezeu și-a sacrificat unicul Fiu pentru Om; S-a sacrificat pe El?
Aberații...pentru copii de grădiniță!
Presupun ca esti adeptul evolutionismului...
daca spui caDumnezeu nu exista, de unde atata ordine in univers si pe pamant?
Eu cred ca toata treaba asta cu religia este ca sa fie tinuta lumea sub control.
Ba nu! Nu e adevarat ce spune JanPierDeMontavariu Isus chiar e ful lui Dumnezeu si da exista si a trait si va trai mereu!
Nu se stie daca a trait cu adevarat, dar ca nu e fiul lui Dumnezeu asta se stie sigur.
Asta pe scurt, fara sa intram la teorii.
Dumnezeu nu are nevoie de alt Dumnezeu care sa l concureze.Nici de ajutor nu are nevoie, sedescurca singur si inca foarte bine.