Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice s-a realizat de Albert Einstein, incepand cu teoriile privind relativitatea speciala si cea generala, si tu vii cu basme, puisor?!
Se mai trezisera pe aici cativa care sa spuna(si sa sustina) ca Darwin s-a impartasit si botezat inainte de deces(el fiind botezat de cand era copil), si ar fi afirmat pe patul de moastre ca teoria sa este gresita si isi cere scuze tuturor...
Vorba lui lolo, verifica(verificati) povestile inainte de a le da mai departe(si/sau mai ales inainte de a le ingurgita pe nemestecate).
Mda.m-a lăsat fără cuvinte.
Nu cred că se merită să ne batem capul cu tot felul de oameni cu "ochelari de cal".
Ei mereu cer explicaţii ştiinţifice, dar de fapt uită că viaţa nu se limitează numai la ştiinţă.
Viaţa înseamnă mult mai mult de atât. Niciun om de ştiinţă nu poate explica ce înseamnă iubirea, dacă n-a simţit-o. Pentru a iubi o persoană trebuie s-o cunoşti. În ceea ce-L priveşte pe Dumnezeu, situaţia stă exact invers. Pentru a-l cunoaşte, trebuie să-l iubeşti.
Trebuie să ai acea deschidere către Sfintele taine, iar convingerea existenţei Lui va veni de la sine. Indiferent că eşti ateu, sau creştin nu cred că nu îţi pui nenumărate semne de întrebare atunci când citeşti câte ceva despre tot felul de minuni, săvârşite chiar şi în societatea cotidiană.
Sunt mulţi creştini care vor să devină atei, dar am întâlnit şi atei care vor să devină creştini.
Atât credinţa, cât şi necredinţa sunt practic rodul unor experienţe, sau pur şi simplu o concepţie preluată de la altcineva.
Dacă totul se rezumă la o simplă concepţie, aceea nu este credinţă adevărată. Pentru a crede cu adevărat trebuie să ai înainte de toate o convingere de neclintit!
Ceea ce inteleg eu de aici, este ca Einstein spune faptul ca stiinta este limitata si realitatea nu se sfarseste la cele 5 simturi pe care le are omul. De atunci pana in prezent stiinta a evoluat mult, mereu am crezut ca Stiinta este cu un pas in urma Spiritualitatii. Abia in ultimii ani Stiinta a inceput sa tatoneze terenul Spiritualitatii si sa demonstreze multe lucruri. Stiinta a evoluat mult si a demonstrat ca gandul este energie, ceea ce am eu impresia este ca stiinta face un lucru bun verificand ce este adevarat si ce este fals din domeniul Spiritualitatii. Exista o credinta raspandita in randul ignorantilor (ignorant cu sensul de incapatanat care refuza sa ia in calcul si posibilitatea existentei altor alternative) cum ca Stiinta inseamna tot ce este percepitibil. Este gresit, si acest lucru nu-l sustin doar eu ci insasi ultimele descoperiri. Mai mult, stiinta s-a dezvoltat in mai multe ramuri, unii studiaza Biblia, altii studiaza psihicul uman (ganduri, constiinta, minte) altii studiaza influenta mintii asupra materiei, moartea clinica etc. Acum nu trebuie sa se inteleaga faptul ca incurajez increderea in Biserica deoarece Biserica e pur si simplu o institutie de manipulare in masa. Biserica nu are nimic de-a face cu adevarata Divinitate. Pana si in acest sens exista o scriere in Biblie care spune clar ca "sa nu-ti faci chip cioplit acelor ce sunt in Ceruri sau sa te inchini lor" insa fatarnicia Bisericii este mult prea mare si ignora acest sfat; eu inteleg aici ca ni se spune pe subinteles ca "Cerurile" sunt fara de forma, e Constiinta pura nemanifestata si atemporala. Am mai zis, nu poti gasi aur pur in natura ci sub forma de minereu amestecat cu impuritati. Daca doresti sa gasesti doar aur curat atunci trebuie sa-l filtrezi, sa-l separi de impuritati (separarea graului de neghina). La fel trebuie studiata si Biblia.
Si nu in ultimul rand, Stiinta nu va putea demonstra niciodata ceva ce nu poate fi perceptibil cu cele 5 simturi dar poate exista sub forma de traire interioara (de ex. dedublarea astrala)
Mă bucur totuşi că se poate purta o conversaţie "de bun simţ". Unii, în loc să aducă argumente jignesc, atât ateii, cât şi creştinii...
Sinceră să fiu, eu cred că fiecare este liber să facă ce vrea şi să creadă în cea vrea.
Nu am nimic cu nimeni, dar afirmaţia că "nu există Dumnezeu" mi-se pare una dezolantă, sincer.
Una este să spui că "nu cred", şi cu totul altceva este să spui că "nu există".
Cine spune că nu există înseamnă, practic, că persoana respectivă cunoaste adevărul absolut. Eu nu cred că există persoana respectivă, iar dacă ar exista, aş ruga-o să-şi folosească în alt mod cunoştiinţele. Să încerce să vindece boli incurabile, sau mai ştiu eu ce altceva...
Pai nu cumva e o contradictie pe undeva?! Sigur?! Ia mai gandeste-te...
Tu de ex crezi in Mos Craciun. Noi toti iti spunem nu numai ca nu am crede in acest Mos, ci si ca nu exista. Vrei sa spui ca una e sa spui ca nu exista si alta sa spui ca nu crezi in Mos?! Si ca sunt perfecte caile ce se desprind din contextul tau: "crede si nu cerceta" si "exista, dar nu am cum sa demonstrez"?
Pe de alta parte, tu stii adevarul privind existenta lui Dumnezeu? De unde? Care e acest adevar? Informatiile pe care le detii privind acest subiect ti-au fost induse, sunt mostenite sau rationale? Cum demonstrezi, ce argumente solide ai? Oamenii de stiinta iti pot explica si demonstra ce inseamna un gand, o emotie, o entitate, o actiune, o reactiune, samd. Tu poti sa demonstrezi ce afirmi, legat de Zana Maseluta sau este doar credinta ta, fara sa uzezi de factori rationali in a-ti(si a ne) explica existenta sau inexistenta sa? Si eu pot crede intr-o piatra de pe drum. Exista o piatra pe drum, of course. Dar de ce as crede in ea?! Ca am auzit eu de la cineva, ca nu a sarit in parbriz la lume, sa il sparga si ca alticinema a demonstrat ca piatra aia e facatoare de minuni, si ca plange(cand ploua, bineinteles)... Astea ar fi argumente?! Tu de ce crezi in ceea ce crezi, mai ales ca nu exista si nici pe departe nu ai argumente ca sa sustii si sa demonstrezi? Nici nu ai avea cum, dar iti place sa crezi ca detii raspunsul, si ca ai dreptate, si lupti pentru "adevarul" tau.
In fond, e alegerea ta, orice ai crede si indiferent in cine sau ce.
Sunteti materialul cel mai vulnerabil pentru escroci, pentru profitori, pentru manipulatori, dar nu va dati seama de asta!
Concluzionez: Bazaconii mai mari decat citesc pe aici n-am pomenit!
Am putea comenta la nesfârşit, tu, susţinându-ţi propria opinie, eu, susţinându-mi propria opinie, dar care ar fi rostul?!
Tu nu mă poţi determina pe mine să nu cred, iar eu nu te pot determina pe tine să-ţi schimbi concepţiile.
Tu ai dat exemple atât de puierile, probabil că în viziunea ta şi creştinismul este la fel de puieril... Nu, Dumnezeu nu este un simplu bătranel ce pluteşte printre norişori. El este cu mult mai mult de atât, El este iubire, el este o energie pozivă, El este ceva vital, pe care nu-l poţi dovedii, într-adevăr, dar pe care nu-l poţi nici nega!
Undeva scria lucrur urmăror, iar mie mi-sa părut extraordinar:
"Dacă nu credem că există Dumnezeu, atunci nu ne rămâne decât să credem alternativa: că tot ceea ce există în jurul nostru a apărut la întâmplare, din cauze naturale. Dacă cineva ar juca zaruri, ce şanse ar avea să dea doi de şase? Destul de mare, nu-i aşa?! Dar care ar fi probabilitatea ca pe nişte zaruri albe-albe să apară acele puncte negre? Ceea ce a încercat să dovedească Pasteur cu secole în urmă este confirmat acum de ştiinţă: viaţa nu poate apărea din ne-viaţă. Atunci de unde a apărut viaţa umană, animală şi vegetală?
Şi încă ceva: „cauzele naturale" nu pot explica de ce există un volum atât de mare de informaţii foarte exacte în ADN-ul uman. Celui care respinge ipoteza existenţei lui Dumnezeu nu-i mai rămâne să creadă decât că tot ceea ce există a apărut la întâmplare – fără nici o cauză, fără nici un plan, pur şi simplu, la noroc. Dar este o ofensă pentru raţiune să vezi un plan foarte complex şi să consideri că a apărut la noroc."
Eu cred în El, cu, sau fără astfel de argumente:
http://stirileprotv.ro/......e-ani.html
Eu nu caut sa te determin sa faci sau sa nu faci ceva, sa crezi sau sa nu crezi in ceea ce crezi. Nu caut de fapt sa te determin nimic. Pe de o parte fiindca nu imi doresc asa ceva, iar pe de alta parte fiindca -la o adica- ar fi inutil. O "batalie" in care mi-as pierde timpul si energia, fiindca la orice argument, tu ai veni cu citate si exemplificari, cu bla-bla stangaci, nu cu rationament. Eu spun una si apelez la un anumit canal senzorial pe care ar trebui sa il ai, iar tu raspunzi cu totul si cu totul altceva, pe un alt canal. Si nu, nu sunt eu "defazat", cum poate ai putea crede.
Daca tu numesti puerile exemplificarile mele(desi nu au fost tocmai exemplificari si nici argumente), eu numesc argumentele(si exemplificarile) tale ca fiind infantile. Si o spun fara sa am ceva cu persoana ta sau cu altcineva.
Tu, ca persoana, poti fi spectaculoasa, mirifica si minunata, poti fi manager de multinationala sau eleva ori casnica, poti sa ai parul lung sau scurt, nu conteaza. Conteaza ce transmiti, ce lasi in urma ta, ce si cum gandesti.
Mai informeaza-te, mai citeste, mai invata! Esti departe!
Sau poti sa ramai asa. E alegerea ta.
Pitzi, atat vreme cat mesajul tau este facut public, te adresezi tuturor. Se pare ca nu stiai asta, indiferent cat si ce oi fi citit si chiar daca ai fi absolvit cu "magma" cum laudae lecturatul cartilor bisericoase.
Daca ai mintisoara, argumenteaza, nu te apuca de insulte si atac la persoana. Fugi mai bine si fa niste cruci, scuipa-ti in san, spune tatal nostru de 3 ori, apoi joaca-te cu papusile in continuare.
Si pana la urma, ai si tu dreptatea ta, nici un sfert n-am citit din balariile pe care le-ai citit tu! Pupa-te!
Albert Einstein credea intr-un dumnezeu, dar nu in cel crestin (sau intr-un dumnezeu personal), era agnostic.
"My position concerning God is that of an agnostic. I am convinced that a vivid consciousness of the primary importance of moral principles for the betterment and ennoblement of life does not need the idea of a law-giver, especially a law-giver who works on the basis of reward and punishment."
Nu, nu te cred nici "defazat", nici în vreun alt fel. Poate exeplele tale sunt "puierile", sau poate nu, poate argumentele mele sunt "infantile", sau poate nu.
După cum am mai spus, fiecare este liber să facă ce vrea şi să creadă în ce vrea, dar, cu toate acestea, nimeni nu are dreptul să judece o altă persoană.
Da, îţi dau dreptate în privinţa a ceea e ai spus cu privire la faptul că "Tu, ca persoana, poti fi spectaculoasa, mirifica si minunata, poti fi manager de multinationala sau eleva ori casnica, poti sa ai parul lung sau scurt, nu conteaza. Conteaza ce transmiti, ce lasi in urma ta, ce si cum gandesti."
Credinţa, sau necredinţa, este un aspect ce priveşte strict viaţa personală a fiecăruia dintre noi. Poţi fi o persoană respectabilă, poţi avea o viaţă minunată indiferent de religie. Din punctul meu de vedere toţi suntem oameni şi avem de învăţat câte ceva unii de la ceilalţi, indiferent că suntem creştini, atei, musulmai, mulatrii, români, sau coreeni, cu studii superioare, sau fără.
Pace and love !
Ia scoate numele lui dumnezeu de acolo si inlocueste-l cu oricare alt zeu, ia vezi... merge?!
''RĂUL NU EXISTĂ, d-le profesor, sau cel puţin nu există ca lucru în sine! Răul e pur şi simplu ABSENŢA LUI DUMNEZEU!''
Raul e pur si simplu ABSENTA LUI ALLAH!
Vezi tu cu astfel de exemple nu o sa demonstrezi nimic niciodata.
Stiam povestea. Un exemplu mai bun ca acesta pentru a explica existenta lui Dumnezeu, cu greu se mai poate da. Multumim pentru postare. Pace!
Cine la filmat pe domnul ALBERT EINSTEIN este rugat sa prezinte filmarea pe internet / cata prostie in primul rand un elev nu se contrazice cu un profesor ce era acolo jungla? voi credeti ca acolo era Romania cand ne contrazicem profesori mereu nici aici nu isi permiti / cine a scris era beat ori prost