Adam si eva nu cunoasteau ce e binele si raul deci erau ca niste copii, de ce i-a pedepsit dumnezeu pentru ceea ce ei nu stiau ce fac?

Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul".

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=3

Parca le-a spus Dumnezeu sa nu se atinga de pomul acela. Trebuia doar sa asculte, nu sa stie nimic.

Omul aia erau ca niste copii de gradinita, nu stiau nimic

Dumnezeu spune să nu adăugăm nimic la poruncile Lui.

Citeste din nou intrebarea

Cu siguranţă am citit-o!
Poruncile Domnului trebuie păzite iar păzirea lor este strâns legată de cunoașterea acestor porunci.

Pai poate asta a si fost planul lui Dumnezeu. Poate el se joaca cu noi precum cu niste marionete sau poate Dumnezeu e nebun, cine stie?

Satana a realizat ceea ce voia să facă a fost să intre în șarpe în Eden!

A fost ambiția lui Lucifer de a-și construi un regat mai mare decât cel făcut de Michael în cer, si a amăgito pe EVA!
Clar e vina lui Lucifer!?

Si s-au ascuns pe ei inşisi de Dumnezeu si si-au confectionat sorturi din frunze de smochin ca sa-si acopere goliciunea de la mijlocul corpului! Si nu să-şi acopere gura, de ce?

Întrebarea sugerează în același timp puncte de plecare și concluzii greșite și Îl pune pe Dumnezeu într-o lumină falsă.

Adam și Eva au fost creați maturi, dovadă că au fost și declarați soț și soție și urmau să populeze planeta cu ființe umane. Cu siguranță cunoșteau binele atât în teorie cât și experiență.

Nu cunoșteau răul din experiență, dar cu siguranță cunoșteau despre existența răului, pentru că grădina Eden le-a fost dată nu doar să o lucreze, ci să o și păzească. (vezi Geneza 2:15) În condițiile în care toate lucrurile create erau foarte bune, singurul intrus posibil era diavolul și păcatul.

Cerința de a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului împreună cu consecințele ce urmau au fost pe deplin transmise primilor părinți. Vezi Geneza 2:17. Așa încât Eva a putut să redea situația în discuția cu șarpele.

Satan i-a mințit. Nu au ajuns ca Dumnezeu, au ajuns ca el: să cunoască răul și consecințele lui din experiență.

Deși, plata pentru păcat era moartea „în ziua când vei mânca din" fruct, Dumnezeu a pus în aplicare planul de mântuire. Un Înlocuitor urma să moară în locul primei perechi și a oricărui păcătos care urma să trăiască pe pământ.

În timp ce omul și șarpele făcuseră un pact de asociere în rebeliune și erau vrednici de aceeași condamnare, Dumnezeu a promis că va exista o vrăjmășie între om și Satan: Geneza 3:15.

Fără intervenția divină omul ar fi devenit suferit pierderea liberului arbitru, ar fi devenit un rob irecuperabil al lui Satan și ca rezultat final ar fi avut moartea veșnică, care rezultă din despărțirea de Dumnezeu - sursa vieții.

Prin intervenția salvatoare a lui Dumnezeu numai cei care refuză viața veșnică vor fi la final pedepsiți / pierduți.