Am doua intrebarii
prima e pentru agnostici
a doua e pentru crestinii

agnostici

de ce sa crezi in ceva daca nu sti daca exista?

Diferenta consta in faptul ca ateul slab spune : "nu stiu, insa nu cred", pe cand agnosticul spune "nu stiu, si nu ma pronunt". Daca privim mai bine, observam ca un agnostic ar putea foarte bine sa fie ateu slab (negativ), daca ar trece dincolo de acel "nu ma pronunt", si ar spune "la cum arata lucrurile, pur si simplu nu cred, desi nu sunt sigur".
crestinii
va regasiti in aceste Tipuri de agnosticism

Agnosticismul poate fi împărțit în mai multe subcategorii, toate fiind categorisiri foarte recente. Printre variații se numără:

Ateismul agnostic
Ateii agnostici sunt atei datorită lipsei credinței în existența vreunei zeități și agnostici pentru că nu pretind cunoașterea că o zeitate nu există.
Teismul agnostic
Poziția celor ce nu susțin cunoașterea existenței vreunei zeități și totuși cred într-o astfel de existență.
Apateismul sau agnosticismul pragmatic
Poziția conform căreia nu există dovezi pentru existența sau nonexistența vreunei zeități, dar din moment ce orice zeitate care ar putea exista pare nepreocupată de univers și bunăstarea locuitorilor săi, întrebarea este în mare parte academică.[1]
Ignosticismul
Poziția conform căreia o definiție coerentă a unei zeități trebuie afirmată înainte ca întrebarea cu privire la existența unei zeități să poată fi discutată în mod semnificativ. Dacă definiția aleasă nu este coerentă, ignosticul menține poziția noncognitivistă conform căreia existența unei zeități este lipsită de sens ori netestabilă empiric.[2] A.J. Ayer, Theodore Drange și alți filozofi văd atât ateismul, cât și agnosticismul, ca fiind incompatibile cu ignosticismul, pe motiv că ateismul și agnosticismul acceptă că "o zeitate există" este o afirmație ce are sens, pentru care sau împotriva căreia se poate argumenta.
Agnosticismul puternic (numit și „dur", „închis", „strict" sau „agnosticism permanent")
Poziția conform căreia problema existenței sau nonexistenței uneia sau mai multor zeități, precum și adevărata natură a realității, nu pot fi cunoscute datorită inablilității naturale a oamenilor de a verifica o experiență prin comparație cu altceva în afara unei alte experiențe subiective. Un agnostic puternic ar spune, „Nu pot știi dacă o zeitate există sau nu și nici ție nu îți stă în putință".
Agnosticismul slab (numit si „moale", „deschis", „empiric" sau „agnosticism temporar")
Poziția conform căreia existența sau nonexistența vreunei zeități este momentan necunoscută, însă nu este neapărat imposibil de aflat; prin urmare, o astfel de persoană își va reține judecata până când vreo dovadă va deveni disponibilă. Un agnostic slab ar spune „Nu știu dacă vreo zeitate există sau nu, însă poate într-o bună zi, când vor exista dovezi, vom putea afla".
Agnosticismul spiritual
Agnosticii care urmează pracitci religioase și spirituale tradiționale în absența cunoașterii lui Dumnezeu, fiind în același timp ireligioși.

Bai men, fa-ti si tu o viata.

Vedeti tu de viata ta

Răspunsul la întrebare:
Pe baza teoriei probabilitatilor, "pariul lui Pascal" încearcă să explice faptul că deşi unii oameni nu sunt convinşi de existenţa lui Dumnezeu, cel mai mare câştig îl vor avea dacă vor crede în El.

"Dacă tu crezi în Dumnezeu şi El există, obţii viaţa veşnică.
Dacă tu crezi în Dumnezeu, dar El nu există, nu pierzi nimic.
Dacă nu crezi în Dumnezeu, dar El există, ai pierdut totul.
Dacă nu crezi în Dumnezeu şi chiar nu există, te afli tot în situaţia celui care a crezut.
În concluzie: mai bine crezi şi rişti să câştigi totul decât să nu crezi şi să rişti să pierzi totul."

Daca ai gresit zeul mai sunt 2700

Dacă un punct de vedere ştiinţific te poate ajuta cu ceva...

- Unul dintre argumentele existenţei lui Dumnezeu a fost oferit de un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică cuantică, care afirmă că volumul maxim al unei gene (particulă a materialului ereditar) poate fi cuprins într-un cub cu mărimea laturii de maxim 100 distanţe atomice – însumând astfel un număr de atomi cuprins între o mie şi un milion – în funcţie de tipul şi de mărimea atomilor). ----------------------------------------- Tot el afirmă că este practic imposibil ca acest număr limitat să poată explica un comportament ordonat, să formeze o structură organizată, să posede un,, program" de autoreproducere completă, de redare a unui caracter, funcţie sau organ în organismul dezvoltat ulterior, un,, program" de coordonare cu celelalte gene, de gestionare a unui metabolism propriu etc…

- Concluzia acestei realităţi este că existenţa şi manifestarea unei gene, şi prin translaţie – a vieţii în general, constituie, în faţa oricărei tehnologii avansate, o enigmă, un mister de neînţeles, o manifestare minunată a Sacrului, o dovadă sublimă a existenţei lui Dumnezeu.

Zi-mi un organism comlex de acum 3 miliarde de ani si te cred dovedeste cea ce afirmi

Microbii se inmultesc foarte repede ce sunt asa complexi?
de ce moare un om in 2 minute din cauza la cianura? daca suntem asa complexi?

Este bine de ştiut faptul că ştiinţa nu intră în contradicţie cu învăţătura creştină. Singura contradicţie reală care apare între ştiinţă şi învăţătura creştină este cea referitoare la modul diferit în care este prezentată apariţia vieţii. Printr-o constatare justă se poate afirma că celelalte contradicţii se datoreză fie diferitelor interpretări subiective, fie faptului că ştiinţa, în mâna pretinşilor oameni de ştiinţă (valabil şi în cazul,, credincioşilor" necunoscători), intră în mod eronat în contradicţie cu credinţa şi astfel devine instrument de inducere în eroare.
------------------------------------------

- Care este probabilitatea apariţiei vieţii în mod accidental, spontan, în afara influenţei unui,, Creator"?

Mai mulţi biologi au estimat că pentru obţinerea celor mai mici fiinţe vii, sunt necesare 445 de unităţi de aminoacizi, de cca. 20 de tipuri diferite. Dintre aceste tipuri de aminoacizi doar glucina nu are o structură asimetrică. Se estimează că ar ramâne 410 de unităţi de aminoacizi cu o structură asimetrică.
Dacă se consideră că într-o trapă se află un amestec din toţi aminoacizii necesari din cele două tipuri (dextro şi levo) şi că probabilitatea de asociere este egală pentru ei, în vederea obţinerii unei legături corecte pentru realizarea unei proteine complexe, probabilitatea va fi de 1 din 2 410, (s-a luat baza 2 pentru că sunt câte 2 cazuri şi anume dextro şi levo), adică de 1 din 10 la puterea 123! Este necesar să luăm în considerare faptul că fizicienii în prezent nu lucrează cu mărimi mai mari de 10 la puterea 40.
De altfel, fizicienii au apreciat ca numarul de electroni în întregul univers cunoscut astazi ar fi de 1080.
Astfel, câteva calcule simple pot demonstra faptul că probabilitatea apariţiei vieţii în mod întâmplător prin amestecul de aminoacizi, este foarte mică, practic imposibilă chiar dacă s-ar considera vârsta universului de 30 miliarde de ani (sau după alte calcule - 13, 75 miliarde ani) aşa cum o consideră în prezent evoluţionişii, ceea ce ar însemna 10 la puterea18 secunde. Dacă s-ar considera că pe pământ, în mai multe zone ale sale, admitem foarte optimist un milion de locuri, s-ar fi efectuat câte 10 încercări de aranjare pe secundă a tuturor celor 410 structuri de aminoacizi simultan (!), probabilitatea de a se forma în mod haotic înlănţuirea corectă ar fi de 1 din 1098, deci cu foarte mult peste limita de 1 la 1040 admisă ca limită de discuţie de către fizicieni. Deci şansa de apariţie în mod întâmplător a vieţii este infimă, neglijabilă iar practic putem spune că nu există o astfel de şansă!

Tu tot dai copy paste imi imaginez cat te duce mintea scrie ceva de la tine, deci aparitia vietii este imposibila pentru ca prietenul tau imaginar nu a participat? omule tu gandesti singur?

Nu ştiu ce ai înţeles dar eu nu am afirmat nimic despre vreun,, organism complex de acum 3 miliarde de ani"

Hai sa vb de ceva simplu un virus, care doar cand intra in gazda se activeaza in restul timpulului e non viata deci viata e simpla ce e asa complex

Asa zisi oamenii de stiinta care habar nu au cei aia stiinta, in primul rand viata putea aparea oriunde unde se ofera un mediu propice evolutiei ei, daca doresti isi prezint adevarati oamenii de stiinta

S-o luăm altfel... Dacă este să explicăm pe scurt, şansa de apariţie în mod întâmplător a vieţii (fără să intervină sau să existe Dumnezeu) este atât de mică, de neglijabilă ca valoare matematică, încât practic, am putem spune că este imposibil ca viaţa să fi apărut singură...

Dacă şansa ta de a câştiga la loto ar fi aceeaşi, spune-mi te rog, ce şanse ai avea să câştigi dacă ai alege 6 numere nu din 49, ci ai avea de nimerit şase numere din 100000000000... (cu 123 de zerouri)!

De unde sti ca nu a aparut? gandeste ca tu ca sa te nasti ai avut o sansa la 200 de milioane, sau o sansa la 7 miliarde ce spui?

Fara sa intervina dumnezeu pamantul se invarte in jurul soarelui sau tu nu crezi ca se imvarte

"ca tu ca sa te nasti ai avut o sansa la 200 de milioane",
- orice variantă era câştigătoare, fiecare din cele 200 de milioane... nu e nimic suprinzător...
- nu s-a aşteptat nimeni să mă nasc eu, nu a pariat nimeni pe asta. Comparaţia nu are relevanţă...

- dar ca să apară în mod "accidental" viaţa, exista o singură ("una singură") şansă din 100000000... (cu 123 de zerouri)!

- Dacă numărul aproximat al tuturor atomilor (!) din univers este de doar 1 urmat de 80 de zerouri (faţă de 123), fă diferenţa şi apoi imaginează-ţi probabilitatea respectivă înainte să mă întrebi de ce eu nu eu personal nu cred în această "imposibilă şansă"!
- Rezultatele survin în urma unor calcule ce au avut la bază criterii riguroase prezentate mai sus.

Matematica nu-i biologie asta e problema care e sansa ca sa ma trezesc maine dimineata? matematica cu cifrele biologia cu faptele asta e diferenta, matemtic internetul nu poate functiona stiai?

Daca mai vad o singura daca copy-paste-ul asta de la tine o sa am grija sa ti-l taxez grav.

Inteleg ca esti indogmat de cand te stii, dar chiar asa ma?! sa nu poti reformula o idee? Pana si ema la varsta ei poate!

Daca i functiona creierul ar mai fi crestin?

- Îmi cer scuze, intenţia mea nu a fost aceea de a da o replică, sau de a avea ultima replică, dar am considerat şi consider, că este destinat unor persoane cu bună intenţie care doresc să afle şi un astfel de punct de vedere, ştiinţific. Premisa de la care plec întotdeauna este aceea că destinatarul în mod normal trebuie să fie interesat în primul rând de temă şi apoi de culoarea, mărimea, tehnoredactarea textului.
- La urma urmei un astfel de text ştiinţific este cu atât mai original cu cât se apropie mai mult de sursa lui, orice intervenţie îl poate îndepărta de originalitatea lui ştiinţifică...

Orice domeniu ştiinţific din lumea aceasta respecta matematica, nu există niciunul, nu există nici o ramură, nicio disciplină care să facă rabat de la principiile matematice. În momentul în care tu vei găsi vreuna, atunci toţi matematicienii îşi pot da demisia...
Ştii ce nu înţeleg? De ce am ajuns la replici ironice? Premisa pentru care am trimis fiecare mesaj a fost sinceritatea...

Bre matematica e o stiinta exacta biologica nu-i o stiinta exacta, nu poti sti daca virusul va suferi o mutatie e o intamplare, singura stiinta exacta e matematica, ce sinceritate cand tu dai copy paste

Tu ai plecat cu premiza ca sunt prost din start ca tot ce cunosc e fals si tu esti geniu de astfel de persoane nu am nevoie

În privinţa copy-paste-ului nu ai dreptate pentru că textul a fost scris de mine. Îmi pare rău dacă la urma urmei am exagerat cu volumul, dar, şi atunci când chinui omul propoziţie cu propoziţie nu mi se pare a fi o ideea prea bună.

Ai dreptate, în ceea ce priveşte biologia, aceasta nu este o ştiinţă exactă, mutaţiile se produc la întâmplare, dar şi biologia apelează la ceea ce se cheamă „studiu probabilistic". Acesta bineânţeles că nu este un studiu exact. Nu îţi poate da răspunsuri exacte, de genul: când se va întâmpla, a câta oară, dacă un lucru este absolut imposibil, etc. Probabilistica nu generează numere „exacte", dar, ea este singura care îţi poate da posibilitatea să-ţi faci o idee asupra şanselor care ţin de un anumit lucru, etc... Pe baza acestor cifre sau probabilităţi (atenţie... cifre orientative dar obţinute prin criterii exacte şi reguli matematice de calcul) fiecare om poate să-şi decanteze propriile credinţe, aşteptări, temeri sau speranţe, în acord cu propria libertate şi conştiinţă.

Şi dacă îmi dai voie, pentru că ai adus aminte de mutaţii, iată câteva concluzii (care nu îmi apţin dar care sunt sintetizate de mine):
În încercarea de a demonstra teoria evoluţionistă prin selecţia naturală sau prin mutaţiile genetice, experienţele făcute de Th. H. Morgan şi de continuatorii şcolii sale pe musculiţa drosofila, nu au dus la nici un rezultat spectaculos. Deşi au obţinut mutaţii, modificând condiţiile de mediu, după mii de generaţii, nu s-a obţinut nici un exemplar „cu avantaje în dezvoltare sau structură". Toate musculiţele care au avut mutaţii genetice, au dobândit caractere „defavorabile" faţă de cele normale.

Se pare că fiecare tip de organism are un sistem de protecţie menit să-i asigure nu numai integritatea genetică, dar în acelaşi timp şi supravieţuirea în natură.

Selecţia naturală nu poate produce în realitate fiinţe noi, deci nu poate asigura evoluţia pe verticală. Acest lucru a fost observat în ultimele trei decenii, după descoperirea şi analiza diferitelor tipuri de molecule ADN responsabile cu reproducerea şi dezvoltarea, din cadrul unei anumite specii.

Nu poate produce pai si catarul cei?

Daca imperechiem un leu cu un tigru va da nastere la un hibrid in timp izolat de restul speciei mama va deveni o specie noua

De unde crezi ca am aparut de la mos papuc?

Eu cred ca da...si eu daca m-as afla intr-un post de conducere din romanica as pleca crestin.